Ce este NLP ?

Posted: January 20, 2012 in Articole

Ce este NLP ?

NLP (programare neuro lingvistica)

Este cea mai frecventa intrebare despre programarea neuro lingvistica. Exista mai multe definitii, insa cea mai buna reprezentare despre NLP ne-o putem forma daca aflam ce face NLP. Intrebarea este: ce face NLP pentru noi?

O metafora cu un computer este doar o metafora. Creierul nu este un computer, este mult mai mult si poate face lucruri deosebite, de exemplu, emotiile – ati vazut vreodata un computer care zambeste sau se simte bine sau traieste bucuria vietii? Si totusi, este o foarte utila metafora pentru ca ne poate ajuta sa invatam sa apreciem creierul nostru ceva mai mult.

Asa cum ne gandim la el, probabil ca ne dam seama ca, creierul nostru este la fel ca acest computer. Si netinand seama ca vine fara un manual, nu simtim nevoia ca trebuie sa facem ceva in aceasta privinta. Suntem siguri ca aratand un “screen saver” prietenos, este tot ceea ce “cutia” poate sa faca. Si pierdem atat de mult din aceasta cauza!

Unii dintre noi pot spune ceva in genul: “da, sunt oameni talentati, dar eu nu sunt unul dintre ei. Ei pot face miracole cu creierul lor. Eu nu pot. Putem spune “ da, calculatorul tau poate rula acest minunat program, dar calculatorul meu este diferit – nu poate face asta”?. Nu. Toate calculatoarele pot face aceleasi lucruri, insa trebuie sa citim manualul.

Asa cum mergem prin viata, capatam obiceiuri. Cateodata obiceiuri rele. Unele despre care nu avem habar. La fel ca obiceiul de a ne supara cand cineva spune ceva rau despre noi. Sau obiceiul de a fuma cand suntem suparati. Sau obiceiul de a bea cand fumam… glumesc… Apoi este factorul social: “ nu-I frumos sa te porti asa…” . Apoi mai exista “mostenirea familiala” : “e o problema cu greutatea in familia asta…” Asa sa fie oare?

Ati vazut vreodata un computer “abuzat” de catre utilizator? Ruleaza acele mici “toolbar”, si programe care ruleaza in background, si programe care au fost instalate acum o suta de ani si care nu au fost niciodata sterse bine si vre-o doi-trei antivirusi care nu au fost updatati niciodata pentru ca nimeni nu stia ca exista…

NLP ofera un set de instrumente pentru ca, in primul rand, sa recunoastem PROBLEMA. De asemenea s-ar putea sa nu stim macar de existenta ei. Si doi, pentru a rezolva aceasta problema. Asa ca cititi manualul. Si apoi pur si simplu curata-l, reporneste-l si ACUM ai cel mai PUTERNIC sistem, LIBER de toate rezidurile si POTI FACE ORICE!

Revenind, Programarea Neuro Lingvistica este studiul sistematic al performanţelor umane. Acest studiu al structurii experienţei subiective poate fi impartit în componente mai mici ale sale (sau bucăţi) şi acestea pot fi schimbate, modificate, imbunatatite sau eliminate.

NLP se bazează pe munca mai multor persoane, unele dintre cele mai notabile nume sunt Richard Bandler, John Grinder, Robert Dilts, Steve si Connirae Andreas, Tad James si multi altii. Studiile lor a început în 1970 şi au continuat să se dezvolte până în prezent. Au fost alesi ca modele de excelenţă pentru studiile lor Milton Erickson, Alfred Korzybski, Virginia Satir, Fritz Pearl şi Gregory Bateson, printre altii.

Ghid de termeni folositi in NLP

Programarea neuro-lingvistică (NLP) reprezintă explorarea modului în care comunicăm, gândim si producem schimbări. Acest tip de explorare are ca rezultat cresterea abilitătilor de comunicare, a încrederii, a motivatiei si a nivelului personal de succes. Domeniile din viată si din afaceri în care NLP are aplicatii sunt multiple, câteva dintre ele sunt: -formularea si atingerea obiectivelor; -comunicarea eficientă; -tehnici de învătare rapidă; -leadership; -coaching pentru performantă.

abilitate (eng. capability) = stăpânire desăvârsită a unei întregi clase de comportamente — a sti cum să faci ceva. Abilitătile provin din dezvoltarea unei hărti mentale care ne permite să selectăm si să organizăm grupe de comportamente individuale. În NLP, aceste hărti mentale iau forma strategiilor cognitive si metaprogramelor.

a da fortă (engl. empowerment) = procesul de a da unei persoane vitalitate, energie si noi resurse pline de fortă; când spunem vitalitate ne referim la nivelul neuronal, la schimbarea obiceiurilor.

a doua pozitie (engl. second position) = punct de vedere; a fi constient de modul în care percepe realitatea o altă persoană.

a treia pozitie (engl. third position) = a percepe lumea din punctul de vedere al unui observator; vă vedeti atât pe voi cât si pe ceilalti oameni.

acordare (engl. matching) = adoptarea caracteristicilor modului de exprimare a unei alte persoane (comportament, cuvinte etc.) pentru o mai bună raportare.

acordare în viitor (engl. future pacing) = procesul prin care o persoană repetă mental trecerea printr-o situatie viitoare pentru a mări sansele ca acel comportament dorit să se petreacă în mod natural si automat; procesul de a trăi mental un eveniment înainte ca acesta să se petreacă. Este unul dintre procesele cheie pentru a asigura permanenta unui rezultat, un ingredient cheie foarte frecvent utilizat în majoritatea interventiilor NLP.

acuitate senzorială (engl. sensory acuity) = a fi constient de lumea exterioară, de simturi, a face distinctii rafinate cu privire la informatia senzorială pe care o receptionăm din lumea înconjurătoare.

analoagă (engl. analogue) = o sub-modalitate analoagă variază continuu de la o extremă la alta, pe când o sub-modalitate digitală are doar două variante (la fel ca un comutator, pornit/oprit). De exemplu, putem vedea o imagine fie asociat, fie disociat.

ancorare (engl. anchoring) = procesul prin care un răspuns intern se asociază cu unele declansatoare externe (similar conditionării clasice), astfel încât răspunsul poate fi rapid, uneori ascuns, reaccesat. Procesul prin care un stimul sau o reprezentare (interioară sau exterioară) este legată de si, prin urmare, ajunge să declanseze un anumit răspuns. Ancorele apar în mod natural si în toate sistemele de reprezentare. Pot fi utilizate intentionat / constient, cum este de exemplu cazul accentuării analoage, sau al numeroaselor tehnici de schimbare personală, cum este procedeul de distrugere/prăbusire a ancorelor. Conceptul NLP referitor la ancore derivă de la reactia pavloviană de tip stimul-răspuns, care este un exemplu clasic de conditionare. În cadrul studiului lui Pavlov, diapazonul era stimulul (ancora) care îl făcea pe câine să saliveze.

asociere (engl. association) = un proces opus disocierii. În cazul disocierii, ne vedem pe noi însine “acolo”. În general, disocierea înlătură emotiile pe care le implică experienta. Atunci când suntem asociati experimentăm informatia în mod direct si prin urmare si emotional.

auditiv (engl. auditory) = referitor la auz sau la simtul auzului; simtul auzului, unul dintre sistemele principale de reprezentare.

avantaj secundar (engl. secondary gain) = apare atunci când un comportament aparent negativ sau problematic îndeplineste, de fapt, unele functii pozitive la un alt nivel. De exemplu, fumatul poate ajuta o persoană să se relaxeze sau o poate ajuta să se încadreze într-o anumită imagine de sine.

buclă calibrată (engl. calibrated loop) = tipar inconstient de comunicare în care indiciile comportamentale ale unei persoane declansează răspunsuri specifice din partea unei alte persoane într-o interactiune în desfăsurare.

buclă / ciclu (engl. loop) = un cerc, un ciclu, o povestire, o metaforă sau o reprezentare care se reia de la început, astfel încât ajunge să realizeze un circuit închis. Un ciclu / circuit deschis: un lucru neterminat. Un ciclu / circuit închis: un lucru încheiat. În cazul strategiilor, ciclurile se referă la a fi prins într-un set de procedee, fără cale de iesire.

cadru (engl. frame) = context, mediu, metanivel, o modalitate de a percepe ceva (ex.: cadrul scopului, cadrul “as if”, cadrul backtracking etc.)

cadrul “ca si cum” (engl. as – if frame) = “a pretinde.” A presupune, a spune că “aceasta este situatia” si a actiona apoi ca si cum ar fi adevărată. Acest fapt încurajează rezolvarea creativă a problemelor prin deplasarea mentală dincolo de obstacolele aparente către solutia dorită.

calibrare (engl. calibration) 1. Procesul de învătare pentru a citi inconstientul altei persoane, răspunsurile non-verbale dintr-o interactiune în desfăsurare prin cuplarea indicilor/indicatorilor comportamentali observabili cu un răspuns intern specific. 2. Acordarea la starea si la operatiunile de procesare senzorială interioară ale celuilalt prin interpretarea semnalelor non-verbale observate anterior.

categoriile Satir (engl. Satir categories) = cele cinci pozitii corporale si stiluri de limbaj care indică modalităti specifice de a comunica: mediatorul, cel care învinuieste, cel care se auto-compătimeste, cel care analizează si cel care distrage, asa cum sunt ele descrise de Virginia Satir.

căutare transderivatională (engl. transderivational search) = procesul de căutare în trecut prin amintirile înmagazinate si reprezentările mentale ale unei persoane, pentru a găsi experienta de referintă de la care a fost derivat un comportament sau răspuns prezent.

citate (engl. quotes) = un tipar prin care un mesaj pe care doriti să-l transmiteti poate fi întrodus în citate ca si cum altcineva ar fi spus acel mesaj.

comportament (engl. behavior) = 1. actiuni si reactii fizice specifice prin intermediul cărora interactionăm cu oamenii si mediul din jurul nostru. 2. orice activitate în care ne implicăm, de la activitătile motorii grosiere, până la actiunea de a gândi.

conditii de formulare corespunzătoare (engl. well-formedness conditions) = un set de conditii pe care ceva trebuie să le satisfacă pentru a produce un rezultat ecologic si eficient. În NLP, un scop anume este bine formulat dacă poate fi: (1) afirmat în termeni pozitivi, (2) definit si evaluat conform dovezilor bazate pe simturi, (3) initiat si mentinut de persoana care doreste scopul, (4) realizat pentru a păstra efectele secundare pozitive ale stării prezente si (5) contextualizat corespunzător pentru a se potrivi ecologiei externe.

conducere (engl. leading) = schimbarea comportamentului propriu după stabilirea raportării astfel încât cealaltă persoană să ne urmeze. Prin conducere se testează cât este de bună raportarea.

congruentă (engl. congruence) = 1. se manifestă atunci când toate credintele, strategiile si comportamentele interne ale unei persoane se află în acord total si sunt orientate către garantarea unui rezultat dorit. 2. o stare în care reprezentările noastre interioare sunt în armonie. Ceea ce spunem este în acord cu ceea ce facem. Atât semnalele non-verbale, cât si afirmatiile verbale sunt în acord. Este o stare de unitate, acord, armonie interioară si totodată o stare non-conflictuală.

constient (engl. conscious) = constienta momentului prezent. A fi constient de sapte + / – două elemente de informatie.

context (engl. context) 1. cadrul care înconjoară un eveniment particular. Acest cadru va determina deseori cum este interpretată o experientă sau un eveniment concret. 2. cadrul sau procesul în care au loc evenimentele si prin intermediul căruia continutul dobândeste o semnificatie.

continut (engl. content) = elementele specifice si detaliile unui anumit eveniment. Continutul răspunde la întrebările ce? si de ce?. Este un element opus procesului sau structurii.

crezuri (engl. beliefs) 1. generalizări atent păstrate referitoare la (1) cauza, (2) întelesul si (3) granitele din (a) lumea din jurul nostru, (b) comportamentul nostru, (c) capabilitătile/abilitătile nostre si (d) identitătile noastre. Crezurile functionează la un nivel diferit de realitatea concretă si servesc la a ghida si interpreta perceptiile noastre despre realitate, adeseori conectându-le la criteriile sau sistemele noastre de valori. Crezurile sunt notorii ca fiind greu de schimbat prin reguli tipice de gândire logică sau ratională. 2. Generalizările pe care le facem referitor la cauzalitate, semnificatie, noi însine, ceilalti, comportament, identitate, etc. Crezurile noastre sunt ceea ce considerăm ca fiind “adevărat” în orice clipă. Crezurile ne ghidează în perceperea si interpretarea realitătii. Crezurile sunt foarte apropiate de valori. Programarea neurolingvistică include unele tipare de schimbare a crezurilor.

criterii (engl. criteria) = valorile sau standardele pe care o persoană le foloseste pentru a lua decizii si a emite judecăti.

cuantificatori universali (engl. universal quantifiers) = o generalizare pornind de la un esantion către întreaga populatie – termeni universali (fiecare, tot, niciodată, niciunul etc.). O afirmatie care nu permite exceptii.

cvadruplă (engl. four tuple / 4-tuple) = o metodă din stenografie folosită pentru a nota structura oricărei experiente particulare. Conceptul de cavdruplă păstrează faptul că orice experientă trebuie să fie compusă dintr-o combinatie de patru clase reprezentări primare — (A, V, K, O) — unde A = auditiv, V = vizual, K = kinestezic si O = olfactiv/gustativ.

descriere multiplă (engl. multiple description) = procesul de a descrie acelasi lucru din pozitii perceptuale diferite.

descrieri bazate pe peceptia senzorială (engl. sensory based description) = informatii care sunt direct observabile si verificabile prin intermediul simturilor; un limbaj bazat pe actiunile de a vedea, a auzi, a simti, pe care îl putem testa la modul empiric, în contrast cu descrierile evaluative.

dezacordare (engl. mismatching) = a oferi celuilalt tipare diferite de comportament, a rupe raportarea în scopul redirectionării, al întreruperii; a termina o întâlnire sau o conversatie.

digital (engl. digital) = care variază între două stări, o polaritate. De exemplu, un comutator electric care are două pozitii: pornit/oprit. Termenul digital auditiv se referă la a gândi, a procesa si a comunica folosind cuvinte, nu cele cinci simturi.

disociere (engl. dissociation) = a nu face parte dintr-o experientă, ci, a vedea si a auzi din exterior, din punctul de vedere al unui spectator, spre deosebire de pozitia asociată.

downtime (engl. downtime) = care nu se află în câmpul constientei senzoriale, ci “în interiorul” mintii noastre. A vedea, a auzi si a simti gânduri, amintiri, procese constiente; o stare usoară de transă având atentia focalizată spre interior.

distorsiune (engl. distortion) = procesul prin care ne reprezentăm realitatea exterioară în termenii propriei neurologii. Procesul de modelare prin care ne reprezentăm în mod inadecvat un anumit lucru prin intermediul componentei lingvistice sau neurologice poate crea limitări sau resurse. Distorsiunile apar atunci când folosim limbajul pentru a descrie, generaliza, a emite teorii referitoare la experientă.

echivalentă complexă (engl. complex equivalence) = un tipar de distorsiune lingvistică prin care stabilim semnificatia comportamentului unei alte persoane pornind de la semnalele observabile, fără a corobora în mod direct si alte dovezi primite de la respectiva persoană. ecologie ecology Preocuparea pentru relatiile globale din cadrul propriei fiinte, precum si dintre noi si mediul sau sistemul înconjurător. Ecologia interioară: relatiile globale dintre o persoană si gândurile, strategiile, comportamentul, abilitătile, valorile si crezurile proprii. Echilibrul dinamic al elementelor unui sistem.

elicitare / obtinere (engl. elicitation) = evocarea unei stări prin intermediul cuvintelor, a comportamentului, gesturilor sau a oricăror alti stimuli. A aduna informatii prin observare directă a semnalelor non-verbale sau punând întrebări despre meta-model. epistemologie epistemology Teoria cunoasterii, cum anume stim ceea ce stim.

filtre perceptuale (engl. perceptual filters) = idei, experiente, crezuri, valori, metaprograme, decizii, amintiri specifice si un limbaj care este unic, toate împreună influentând propriul nostru model asupra lumii.

fiziologic / componenta fiziologică (engl. physiologic) = partea fizică a unei persoane.

flexibilitate comportamentală (engl. behavioral flexibility) = abilitatea de a varia propriul comportament pentru a extrage sau asigura un răspuns de la o altă persoană.

fragmentare (engl. chunking) = 1. organizarea sau împărtirea unei experiente în bucăti mai mari sau mai mici. Fragmentarea în sus presupune trecerea la un nivel de informatie mai larg, mai abstract. Fragmentarea în jos presupune trecerea la un nivel de informatie mai specific si mai concret. Fragmentarea laterală presupune găsirea altor exemple la acelasi nivel de informatie. 2. schimbarea modului de perceptie, parcurgând în sus sau în jos nivelurile si/sau nivelurile logice. Trunchierea / împărtirea / accesarea în sus / de la mic la mare se referă la a merge mai sus cu un nivel (a induce în sus, inductie). Se ajunge astfel la abstractizări superioare. Trunchierea / împărtirea / accesarea în jos / de la mai mare la mai mic se referă la a merge mai jos cu un nivel (a deduce, deductie). Se ajunge astfel la exemple sau cazuri mai specifice.

generalizare (engl. generalization) = procesul prin care o experientă specifică ajunge să reprezinte o întreagă clasă de experiente, unul dintre cele trei procese de modelare ale programării neurolingvistice.

gestalt (engl. Gestalt) = un ansamblu de amintiri conectate neurologic si care se bazează pe emotii similare.

gustativ (engl. gustatory) = referitor la gust sau la simtul gustului.

harta realitătii (engl. map of reality) = model al lumii, o reprezentare unică a lumii care este alcătuită în mintea fiecărei persoane prin abstractizare, pornind de la experientă, si care este alcătuită dintr-o hartă neurolingvistică, adică din reprezentările interioare ale persoanei. (vezi model despre/asupra lumii).

identitate (engl. identity) = sentimentul nostru referitor la cine suntem. Sentimentul nostru de identitate ne organizează crezurile, capabilitătile/abilitătile si comportamentele într-un sistem unic.

implementare (engl. installation) = procesul de implementare a unei noi strategii mentale (a unui nou mod de a actiona) în cadrul ansamblului minte-corp, astfel încât acesta să opereze automat. Procedeu adesea realizat prin intermediul ancorelor, al unor mecanisme bazate pe pârghii, al metaforelor, parabolelor, reîncadrării, acordării în viitor etc. în timp in time A avea o linie a timpului care trece prin propriul corp, unde trecutul este în spatele nostru si viitorul în fată, iar momentul “prezent” este în interiorul corpului nostru.

incongruentă (engl. incongruence) = starea de a fi în contradictie cu propria fiintă, de a avea părti în conflict unele cu celelalte. Este caracterizată de-o atitudine rezervată, de atitudinea de a nu fi total dăruit unui scop, de a exprima mesaje incongruente caracterizate de o lipsă de aliniere/armonie sau acord între părtile verbale si non-verbale ale comunicării.

inconstient (engl. unconscious) = tot ceea ce nu se află în câmpul constiintei în momentul prezent.

instalare (engl. installation) = procesul prin care se facilitează/înlesneste dobândirea unei noi strategii sau a unui nou comportament. O nouă strategie poate fi instalată printr-o combinatie de ancorare, indicii de accesare, metaforă si acordare a viitorului.

kinestezic (engl. kinesthetic) = 1. referitor la senzatiile corpului. În NLP, termenul kinestezic este folosit pentru a cuprinde toate tipurile de simturi, inclusiv tactil, visceral si emotional. 2. senzatii, sentimente, senzatii tactile la suprafata pielii, senzatii proprioceptive în interiorul corpului; este inclus aici si sistemul vestibular sau simtul echilibrului.

linia timpului /linia temporară (engl. time line) = o metaforă referitoare la modul în care depozităm imaginile, sunetele si senzatiile aferente amintirilor si imaginatiei noastre; o modalitate de codificare si procesare a “timpului” construit.

marcare analoagă (engl. analogue marking) = utilizarea tonului vocii, a expresiei faciale, a gesturilor sau a atingerii pentru a sublinia în mod non-verbal anumite cuvinte, în conversatie. Cuvintele subliniate/accentuate/marcate transmit un mesaj aditional / în plus.

mediu înconjurător (engl. environment) = contextul extern în care se desfăsoară comportamentul nostru. Mediul nostru este ceea ce percepem ca fiind “în afara” noastră. Nu face parte din comportamentul nostru, ci este mai degrabă ceva la care trebuie să reactionăm.

meta (engl. meta) = deasupra, dincolo de, mai mult decât, la un nivel superior, un nivel logic superior; exprimă ideea de transformare, de schimbare.

meta-model (engl. meta-model) = un model ce prezintă anumite distinctii lingvistice care identifică tiparele de limbaj ce ascund semnificatia în procesul comunicării prin intermediul distorsiunilor, al stergerilor si al generalizărilor. Include si metodele de contracarare sau întrebările specifice prin care limbajul “prost formulat” este re-conectat la experienta senzorială si la structura de profunzime. Aceste metode de contracarare specifice meta-modelului fac persoana să iasă din starea de transă. Dezvoltat în 1975 de către Richard Bandler si John Grinder.

metaforă (engl. metaphor) = procesul de gândire despre o situatie sau un fenomen ca fiind altceva, de exemplu povesti, parabole si analogii.

meta-niveluri (engl. meta-levels) = care se referă la acele niveluri abstracte de constiintă pe care le experimentăm interior.

metaprogram (engl. meta-program) 1. Un nivel de programare mentală care determină cum ne clasificăm, orientăm si divizăm experientele. Metaprogramele noastre sunt mai abstracte decât strategiile noastre specifice de a gândi; ele definesc abordarea noastră generală privitoare mai degrabă la un aspect particular decât la detaliile procesului nostru de gândire. 2. Programele mentale/perceptuale pentru sortarea si receptionarea stimulilor, filtre perceptuale care guvernează procesul atentiei, uneori al “neuro-sortării”, sau meta-procesele.

meta-stare (engl. meta-state) = o stare referitoare la o altă stare, care face ca o stare ce implică ansamblul minte-corp să se refere la o altă stare de la un nivel logic superior, generează o stare de tip gestalt, respectiv o meta-stare; model dezvoltat de Michael Hall.

model (engl. model) = o descriere a modului în care functionează un anumit lucru, o copie distorsionată, stearsă sau generalizată a originalului; o paradigmă.

model asupra lumii (engl. model of the world) = 1. o hartă a realitătii, o reprezentare unică a lumii pe care o generalizăm pentru experientele noastre. 2. ansamblul de principii operative ale unei persoane.

modelare (engl. modeling) = 1. procesul prin care se observă si se realizează harta comportamentelor de succes ale altor oameni. 2. procesul de observare si duplicare a unor actiuni sau comportamente pline de succes ale altora; procesul de a discerne între succesiunea reprezentărilor interioare si a comportamentelor care fac o persoană să reusească să realizeze o anumită sarcină.

neurosemantică (engl. neuro-semantics) = 1. un model al sensurilor sau evaluării ce foloseste modelul meta-stărilor pentru a articula si a lucra cu nivelurile superioare ale stărilor, precum si modelul programării neurolingvistice pentru detalierea modului de experimentare si procesare al fiintelor umane. 2. un model care prezintă un model mai amplu si mai bogat ce ne oferă o modalitate de a ne gândi la si de a lucra cu modul în care sistemul nostru nervos (componenta neuronală) si lingvistica creează semnificatiile (semantica). niveluri primare primary levels Se referă la modul nostru de a experimenta lumea în principal prin intermediul simturilor.

niveluri logice (engl. logical levels) = 1. o ierarhie internă în care fiecare nivel este în mod progresiv mai cuprinzător si are un impact mai mare din punct de vedere psihologic. În ordinea importantei (de sus în jos), aceste niveluri includ: (1) identitatea, (2) crezurile, (3) capabilitătile/abilitătile, (4) comportamentul si (5) mediul înconjurător. 2. Un nivel superior, un nivel referitor la un nivel inferior, un meta-nivel care informează si modulează nivelul inferior.

nominalizare (engl. nominalization) = o distinctie lingvistică a meta-modelului, un tipar hipnotic al limbajului specific stării de transă, un proces sau un verb transformat într-un substantiv (abstract), un proces înghetat în timp.

olfactiv (engl. olfactory) = referitor la miros si la simtul mirosului.

operatori modali (engl. modal operators) = distinctii lingvistice ale meta-modelului care indică “modalitatea” prin care “operează” o persoană: modalitatea necesitătii, a posibilitătii, a dorintei, a obligatiei, etc. Predicatele (pot, nu pot, posibil, imposibil, a trebui să, a trebui neapărat să, etc.) pe care le utilizăm pentru a ne motiva.

părti (engl. parts) = 1. un mod metaforic de a vorbi despre programe si strategii independente de comportament. Programele sau “părtile” vor dezvolta deseori o voce naratoare care devine una dintre caracteristicile lor de identificare. 2. o metaforă pentru a descrie responsabilitatea fată de propriul comportament sub diverse aspecte ale psihicului nostru. Acestea pot fi văzute asemenea unor sub-personalităti care au “o viată a lor”; atunci când acestea au intentii diferite unele fată de altele putem experimenta conflicte interioare si senzatia de incongruentă.

pozitie (engl. position) = un punct de vedere sau o perspectivă anume. În NLP există trei pozitii de bază pe care cineva le poate adopta în perceperea unei experiente particulare. Prima pozitie implică a trăi ceva prin proprii nostri ochi în legătură cu un punct de vedere propriu. A doua pozitie implică a trăi ceva de parcă am fi în locul unei alte persoane. A treia pozitie implică distantarea si perceperea relatiei dintre noi însine si ceilalti dintr-o perspectivă disociată.

pozitie perceptuală (engl. perceptual position) 1. un punct de vedere sau o perspectivă anume. În NLP există trei pozitii de bază pe care cineva le poate adopta în perceperea unei experiente particulare. Prima pozitie implică a trăi ceva prin proprii nostri ochi în legătură cu un punct de vedere propriu. A doua pozitie implică a trăi ceva de parcă am fi în locul unei alte persoane. A treia pozitie implică distantarea si perceperea relatiei dintre noi însine si ceilalti dintr-o perspectivă disociată. 2. punctul nostru de vedere; una dintre cele trei pozitii mentale adoptate (prima pozitie – asociat în propria fiintă; a doua pozitie – din perspectiva celuilalt; a treia pozitie – dintr-o pozitie în afara celor implicati).

predicate (engl. predicates) = 1. cuvinte referitoare la proces (precum verbe, adverbe si adjective) pe care o persoană le selectează pentru a descrie un subiect. Predicatele sunt folosite în NLP pentru a identifica sistemul de reprezentare pe care îl foloseste o persoană pentru a procesa informatiile. 2. ceea ce afirmăm sau formulăm în legătură cu un anumit subiect, termeni cu specific senzorial ce indică un anumit sistem de reprezentare (predicate vizuale, auditive, kinestezice, nespecificate).

presupozitii (engl. presuppositions) = idei sau presupuneri pe care le luăm drept bune sau le considerăm ca fiind adevărate pentru a da un sens comunicării.

prima pozitie (engl. first position) = perceperea lumii din propriul punct de vedere, în mod asociat, una dintre cele trei pozitii perceptuale.

prin timp (engl. trough time) = o linie a timpului în care trecutul, prezentul si viitorul se află în fata noastră. De exemplu, timpul este reprezentat spatial, ca si în cazul planificării anuale.

programare neurolingvistică (NLP) (engl. neuro-linguistic programming) = 1. un model comportamental si un set de aptitudini si tehnici explicite ale căror baze au fost puse de către John Grinder si Richard Bandler în 1975. Definită ca studiul structurii experientei subiective, NLP studiază tiparele sau “programarea” creată prin interactiunea dintre creier (neuro), limbaj (lingvistic) si corp care produce atât comportament eficient, cât si ineficient. Aptitudinile si tehnicile au fost derivate din observarea tiparelor de excelentă ale expertilor din diverse domenii de comunicare profesionistă, inclusiv psihoterapie, afaceri, hipnoză, drept si învătământ. 2. studiul excelentei. Un model referitor la modul în care oamenii îsi structurează propriile experiente; structura experientei subiective; cum anume îsi programează fiintele umane modul de a gândi, de a percepe emotiile si de a se comporta prin intermediul propriei structuri neurologice, mediată fiind de limbaj si de sistemul de codare folosit pentru procesarea, depozitarea si re-accesarea informatiei.

raport / raportare (engl. rapport) = 1. stabilirea încrederii, armoniei si cooperării într-o relatie. 2. senzatia de a fi în legătură cu celălalt, senzatia de reciprocitate, de încredere, creată prin intermediul ritmării, oglindirii si al acordării; o stare de empatie sau de a fi în cea de-a doua pozitie.

reîncadrare (engl. reframing) = 1. un proces folosit în NLP prin care un comportament problematic este separat de intentia pozitivă a “părtii” sau programului intern care este responsabil de acel comportament. Sunt stabilite noi alternative de comportament punând partea responsabilă de vechiul comportament să-si asume responsabilitatea implementării altor comportamente care satisfac aceeasi intentie pozitivă, dar nu au efecte secundare problematice. 2. a schimba contextul sau cadrul de referintă al unei experiente astfel încât aceasta să dobândească o altă semnificatie.

reprezentare (engl. representation) = o idee, un gând, o prezentare a unei informatii bazate pe evaluare sau pe experienta senzorială.

reprezentare interioară (engl. internal representation) = Tipare informationale semnificative pe care le creăm si le depozităm în mintea noastră, o combinatie de imagini, sunete, senzatii, mirosuri si gusturi.

resurse (engl. resources) = Orice mijloace pe care le putem face să sustină un anumit scop: componenta fiziologică, stările, gândurile, strategiile, experientele, oamenii, evenimentele sau proprietătile.

rezultate (engl. outcomes) = 1. scopurile sau stările dorite pe care aspiră să le obtină o persoană sau o organizatie. 2. un rezultat specific bazat pe descrierea senzorială. 3. Un scop bine conturat care îndeplineste criteriile aferente.

ritmare (engl. pacing) = 1. o metodă folosită de comunicatori pentru a stabili rapid un raport potrivind anumite aspecte ale comportamentului lor cu acelea ale persoanei cu care ei comunică — o potrivire sau o oglindire de comportament. 2. a stabili si a mentine raportarea cu o altă persoană alăturându-ne modelului său asupra lumii, acordându-ne la limbajul folosit de aceasta, la crezurile, valorile, experienta sa curentă etc.; aspect crucial pentru stabilirea raportării.

semnale (engl. cues) = informatiile care ne furnizează indicii referitoare la structura subiectivă a unei alte persoane, cum ar fi: semnalele de accesare vizuală, predicatele, pozitia corpului, gesturile, tonul vocii, tonalitatea, etc.

semnale de accesare vizuală (engl. eye accessing cues) = miscări ale ochilor în diverse directii, indicând o gândire (procesare) de tip vizual, auditiv sau kinestezic. semnale de accesare accessing cues 1. Comportamente subtile care vor ajuta atât la a declansa, cât si la a indica sistemul de reprezentare pe care îl foloseste o persoană pentru a gândi. Exemple tipice de indicii de accesare includ miscările ochilor, intonatia si ritmul vocii, postura corpului, gesturile si modurile de respiratie. 2. Modul în care ne folosim componenta fiziologică si neuronală prin intermediul respiratiei, pozitiei corpului, gesturilor si miscărilor oculare pentru a accesa anumite stări si moduri de a gândi. Toate acestea pot fi observate si de către ceilalti.

sinestezie (engl. synesthesia) = 1. procesul de suprapunere dintre sistemele de reprezentare caracterizate de fenomene precum circuite văz-simt, în care o persoană derivă senzatii din ceea ce vede, sau precum circuite auz-simt, în care o persoană obtine senzatii de la ceea ce aude. Oricare două modalităti senzoriale pot fi conectate. 2. o stare de “întreg” aferentă experientei senzoriale prin intermediul a două sau mai multe modalităti, o legătură automată între un sistem de reprezentare si altul. De exemplu, o sinestezie de tipul V-K poate să implice perceperea cuvintelor sau a sunetelor ca fiind colorate.

sistem de reprezentare primar (engl. representational system primacy) = atunci când un individ foloseste în mod sistematic un simt în detrimentul altor simturi pentru a-si procesa si organiza experientele. Sistemul de reprezentare principal va determina multe trăsături de personalitate, precum si capabilităti/capacităti/abilităti/aptitudini de învătare.

sistem preferat (engl. prefered system) = sistemul de reprezentare care este folosit în mod obisnuit de către o persoană în gândire si în organizarea experientelor.

sistem de reprezentare (engl. representational system) = 1. cele cinci simturi: văzul, auzul, tactilul, olfactivul si gustul. 2. modul în care codificăm mental informatia folosind sistemele senzoriale: vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv si gustativ.

stare (engl. state) = 1. totalitatea conditiilor fizice si mentale în desfăsurare din care provin actiunile unei persoane. 2. fenomen holistic ce cuprinde ansamblul minte-corp-emotii, dispozitie, conditie emotională; suma totală a tuturor proceselor fizice si neuronale experimentate de o fiintă umană la un anumit moment dat.

stare plină de resurse (engl. resourceful state) = ansamblul experientei neuro-fizice atunci când persoana se simte plină de resurse.

stări primare (engl. primary states) = descriu acele stări de constiintă aferente experientelor noastre asupra lumii exterioare de nivel primar.

stergere – omisiune (engl. deletion) = partea lipsă a unei experiente, fie din punct de vedere lingvistic, fie din cel al reprezentării.

strategie (engl. strategy) = 1. un set de etape mentale si comportamentale explicite folosite pentru a obtine un rezultat specific. În NLP, cel mai important aspect al unei strategii îl reprezintă sistemele de reprezentare folosite pentru a executa pasii specifici. 2. o succesiune de moduri de a ne gândi si de a ne comporta pentru a obtine un anumit rezultat sau pentru a crea o anumită experientă; structura subiectivitătii ordonată în cadrul modelului linear TOTE.

structură de bază (engl. hard wire) = factor având o bază neurologică, conexiunile neuronale formate în principal pe parcursul gestatiei, componentă similară cu partea hard a unui calculator.

structura de suprafată = cuvintele sau limbajul folosit pentru a descrie sau a simboliza reprezentările senzoriale primare efective înmagazinate în creier.

structură profundă (engl. deep structure) = hărtile senzoriale (atât constiente, cât si inconstiente) pe care oamenii le folosesc pentru a-si organiza si ghida comportamentele.

sub-modalităti (engl. sub-modalities) = 1. calităti senzoriale speciale percepute de fiecare dintre simturi. De exemplu, sub-modalitătile vizuale includ culoarea, forma, miscarea, strălucirea, adâncimea etc.; sub-modalitătile auditive includ volumul, intensitatea, tempoul etc.; sub-modalitătile kinestezice includ presiunea, temperatura, textura, localizarea etc. 2. distinctiile pe care le facem în cadrul fiecărui sistem de reprezentare, caracteristicile reprezentărilor noastre interioare.

substantive nespecificate (engl. unspecified nouns) = substantive care nu specifică la cine sau la ce se referă.

T.O.T.E. (engl. T.O.T.E.) =dezvoltat de Miller, Galanter si Pribram, termenul defineste secventa Test-Operare-Test-Evacuare, care descrie circuitul de bază al răspunsului folosit pentru a ghida toate comportamentele.

translatare (engl. translating) = procesul de reformulare a unei fraze înlocuind predicatele specifice unui sistem de reprezentare în predicate corespunzătoare altui sistem.

uptime (engl. uptime) = o stare în cazul căreia atentia si simturile sunt directionate în exterior, către mediul înconjurător, toate canalele senzoriale sunt deschise si în alertă.

utilizare (engl. utilisation) = o tehnică în care o secventă de strategie specifică sau un tipar de comportament este ritmat sau potrivit pentru a influenta răspunsul altcuiva. valoare value Ce este important pentru noi într-un anumit context. Valorile noastre (criteriile) sunt ceea ce ne motivează în viată. Toate strategiile motivationale au o componentă kinestezică.

variatia necesară (engl. requisite variety) = flexibilitate în gândire, în perceperea emotiilor, în vorbire, comportament; persoana care dă dovadă de cea mai mare flexibilitate de comportament controlează actul comunicării; legea variatiei necesare.

verbe nespecificate (engl. unspecified verbs) = verbe care nu descriu specificul actiunii, cum a fost aceasta realizată; adverbul a fost sters.

vizual (engl. visual) = 1. referitor la văz sau simtul văzului. 2. a vedea, a-si imagina, sistemul de reprezentare al vederii.

vizualizare (engl. visualisation) = procesul de a vedea imagini cu ochii mintii.

Bibliografie

Glosar de termeni folositi in NLP (programarea neuro – lingvistica) este un material oferit de Editura Vidia si care se regaseste inserat in:

  • Michael Hall: Manualul de utilizare a creierului, Editura Vidia – Colectia NLP, Bucuresti 2008,
  • Richard Bandler: Vremea Schimbarii, Editura Vidia– Colectia NLP, Bucuresti 2008,
  • Robert Dilts: Strategii de Geniu vol. I – III, Editura Vidia – Colectia NLP, Bucuresti 2008,
  • Robert Dilts: Bazele NLP (Programarii Neuro – Lingvistice), Editura Vidia– Colectia NLP, Bucuresti 2008,
  • Robert Dilts: Schimbarea sistemului de crezuri cu ajutorul NLP (Programarii Neuro – Lingvisitce), Editura Vidia– Colectia NLP, Bucuresti 2008.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.