Feeds:
Posts
Comments

Structura magicului vol 1 si 2 – Richard Bandler, John Grinder

Dintotdeauna, oamenii s-au confruntat cu lucruri care se intampla, dar pe care nu le inteleg, nu stiu sa le explice si nici sa le controloze. Fondatorii NLP-ului (Programarii Neurolingvistice), Richard Bandler si John Grinder, readuc stiinta si magicul la aceeasi masa. Acolo unde stiinta vremii tacea, dar samanii moderni precum Virginia Satir sau Fritz Perls produceau transformari profunde, aparent ca prin farmec, cei doi au avut curajul de a se intoarce la observatie, imitatie, analogie si experimentare eliberata de orice constrangeri doctrinare. In felul acesta, au aplicat cea de-a doua lege a dezvoltarii hiperinteligentei formulata de Arthur C. Clarke:  Singura modalitate de descoperire a limitelor posibilului este sa te aventurezi putin dincolo de ele, pe taramul imposibilului.

Unul dintre fenomenele cele mai greu de produs în manifestare este schimbarea. Mă refer în primul rând la schimbarea personală, transformaţională, acea schimbare cunoscută sub numele de dezvoltare personală care să ne împlinească pe toate planurile şi să ne facă să fim plini de energie, bună dispoziţie sănătate şi optimism pentru toate obiectivele pe care ni le propunem. NLP-ul este poate cea mai importantă modalitate de a produce această schimbare, pentru că el oferă unelte prin care poate fi schimbat chiar softul după care funcţionează mintea şi ne dă posibilitatea să atingem ceva ce fiecare dintre noi visează, să fim regele propriei noastre minţi.

Cred că fiecare dintre noi a utilizat expresii de genul “totul este minte” sau “gândire pozitivă”, ceea ce arată că teoretic suntem cu toţi de acord că un bun control al minţii este cheia către succes şi excelenţă în orice domeniu, NLP-ul însă este capabil să explice tot ce înseamnă şi cel mai important CUM să faci asta.

Cartea de faţă reprezintă primele rezultate structurate ale NLP-ului şi poate din această cauză, este extrem de utilă pentru a vedea cu adevărat ce înseamnă modelare, ce înseamnă excelenţă, care sunt elementele asupra cărora este necesar să ne focalizăm dacă vrem să producem SCHIMBAREA.

In primul volum autorii prezinta procesul prin care pun la dispozitie abilitatile magice ale unor psihoterapeuti foarte eficienti intr-o forma explicita care poate fi invatata si dezvaluie intuitiile pe care acesti psihoterapeuti-vrajitori le-au avut despre limbaj, astfel incat sa va puteti exersa propriile intuitii, perfectionandu-va deprinderile.

Cuprins Vol. I

CAP. 1 – STRUCTURA ALEGERII
CAP. 2 – STRUCTURA LIMBAJULUI
CAP. 3 – STRUCTURA MAGICULUI
CAP. 4 – INCANTATII PENTRU DEZVOLTARE SI POTENTIAL
CAP. 5 – IN VORTEX
CAP. 6 – CUM SA DEVII UCENICUL UNUI VRAJITOR

CONCLUZIE – STRUCTURA INCANTATIEI FINALE A CARTII
ANEXA A: SCURTA PREZENTARE A GRAMATICII TRANSFORMATIONALE
ANEXA B: MIJLOACE SINTACTICE PENTRU INDENTIFICAREA PRESUPOZITIILOR LIMBAJULUI NATURAL IN LIMBA ENGLEZA 
GLOSAR SI BIBLIOGRAFIE

In al doilea volum sunt definite cele cinci sisteme de reprezentare a experientelor noastre despre lume, sisteme care corespund celor cinci simturi (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ si tactil), sistemul lingvistic si modul cum acesta contribuie la crearea unor harti personale referitoare la lumea din jur.

Cuprins Vol. II

PARTEA I – Sisteme de reprezentare – Alte harti pentru acelasi teritoriu
PARTEA A II-A  – Incongruenta
PARTEA A III-A – Functii neclare
PARTEA A IV-A – Terapia de familie – o floare delicata
PARTEA A V-A – Notatia formala Epilog si Bibliografie

Mi-ar fi greu sa scriu acest cuvant-inainte fara sa ma simt puternic emotionata, uluita si entuziasmata. Ceea ce au facut Richard Bandler si John Grinder a fost sa urmareasca procesul schimbarii pentru o anumita perioada, apoi sa distileze din el tiparele procesului cum se face. Se pare ca ei au reusit sa realizeze o descriere a elementelor predictibile care produc schimbarea in tranzactia dintre doi oameni. Stiind care sunt aceste elemente este posibil sa le folosim in mod constient, si sa avem astfel, metode utile pentru a induce schimbarea. Acum cunostintele referitoare la procesul schimbarii sunt imbogatite considerabil”. Virginia M. Satir
Profesor international de terapie a familiei, autor al volumelor Peoplemaking si Conjoint Family Therapy

Este o placere neobisnuita sa scriu o introducere la aceasta carte, pentru ca Richard Bandler si John Grinder au facut ceva similar cu ceea ce eu si colegii mei am incercat in urma cu cincisprezece ani. Grinder si Bandler au abordat problema cu care ne confruntam noi atunci, iar rezultatul este seria de fata. Ei au instrumente pe care noi nu le-am avut – sau nu am stiut cum sa le folosim. Ei au reusit sa faca din lingvistica o baza pentru teorie si totodata un instrument pentru terapie. In acest prim volum, Grinder si Bandler au reusit sa expliciteze sintaxa prin care oamenii evita schimbarea si, in consecinta, maniera in care ei pot fi ajutati sa se schimbe”. Gregory Bateson, Universitatea California, Santa Cruz

 

structura magicului

 

 

Mind Sinergy

 

La un moment dat fiecare dintre noi am ajuns într-un punct în care ne-am simțit depășiți de volumul de muncă, nu știam de unde să începem, iar mintea noastră făcea atât de mult zgomot încât nu reușeam să ne destindem deloc.

Deși poate părea complicat, putem învăța să găsim soluții ingenioase la aceste probleme și să facem față cu succes provocărilor vieții, descoperind cum să accesăm diferitele stări ale creierului prin intermediul stimulării cerebrale. Antrenarea minții pentru accesarea stărilor superioare de conștiință devine o practică din ce în ce mai uzitată pe măsură ce studiile științifice scot la iveală tot mai multe beneficii ale stimulării creierului. De departe, cea mai eficientă metodă de modelare a undelor cerebrale s-a dovedit a fi cea realizată cu ajutorul dispozitivului cunoscut sub denumirea de brain machine (stimulare cerebrală prin semnale luminoase și sonore alternativ stânga/dreapta). Cercetările și experimentele care se desfășoară în prezent atestă capacitatea acestei tehnologii de a ridica la performanțe excepționale toate procesele mentale și de a îmbunătăți funcțiile creierului.

Creierul – coordonatorul activităţilor fizice, psihice şi spirituale ale omului

Cele trei ipostaze ale psihicului uman (conştient, inconştient şi subconştient) se află într-o permanentă interacţionare şi intercondiţionare. Potrivit celor mai recente studii întreprinse de oamenii de ştiinţă, fiecare stare experimentată pe oricare dintre nivelurile fiinţei umane (fizic, psihic şi spiritual) îşi găseşte proiecţia corespondentă la nivelul creierului. Aşadar, de activitatea sa, depind şi cele trei subsisteme ale psihicului uman.

Orice transformare pozitivă, orice proces de vindecare, precum şi trezirea puterilor benefice ale subconştientului (accesarea planurilor spirituale înalte) se produc întâi la nivelul creierului. La fel, şi toate obiceiurile negative, comportamentele nedorite şi neputinţele cu care ne confruntăm într-un moment sau altul al vieţii îşi au sediul de cele mai multe ori în subconştient. Stimularea acestuia are ca efect apariţia unei multitudini de efecte benefice nu doar la nivel spiritual, ci şi fizic şi psihic.

Cum funcționează MIND SYNERGY?

_ms_fata_ochelari_castiPrincipiul său de funcţionare are la bază munca de studiu şi practică a doctorului Francis LeFebure care a demonstrat că anumite senzaţii sub forma unor puncte luminoase (fosfene) generate prin stimulare cerebrală audio-vizuală (lumină şi sunet alternant stânga/ dreapta) declanşează efecte profund benefice în întreaga structură a fiinţei umane (nivel psihic, fizic şi spiritual).

O minte care funcționează la întregul său potențial este aceea care poate accesa imediat stări de conștiință potrivite circumstanțelor în care ne aflăm ‒ concentrare și focalizare, relaxare profundă și somn, meditație, energizare, regenerare psihomentală, vise lucide, creativitate, claritate mentală etc.

Mind Synergy te conduce într-o călătorie în care poți experimenta senzații noi, intense, de a căror existență nu ai fost conștient înainte. Deseori intervine o modificare a percepției temporale și spațiale când primează sentimentul de întrepătrundere a mai multor spații (universuri). Luminile compuse ale ochelarilor (cu care un dispozitiv de stimulare cerebrală este prevăzut) produc efecte luminoase în câmpul vizual, generând o multitudine de culori și forme datorită frecvențelor și programelor riguros alese. Legătura cu fenomenele mistice este de cele mai multe ori evidentă, mai ales pentru persoanele care practică în paralel și meditația.

Pe termen lung, ședințele de stimulare cerebrală cu semnale sonore și luminoase conduc la crearea unei stări mentale foarte lucide, focalizate și flexibile. Intrarea cu ușurință în dispoziția de relaxare totală este un alt efect major care ulterior poate fi accesat fără utilizarea unui dispozitiv de tip brain machine, deoarece acest gen de tehnologie antrenează creierul să învețe reproducerea la comandă a diferitelor stări de conștiință.

„Rezultatele pe care le obținem nu doar că sunt fără precedent, dar ele sunt și revoluționare. Implicațiile și efectele sunt incredibile – explorarea creierului are o importanţă colosală, nu numai pentru combaterea dizabilităților de învățare, ci şi pentru potenţarea tuturor funcţiilor creierului. Am observat că depresia, anxietatea, insomnia, epilepsia și practic orice disfuncție mentală sunt cauzate de lipsa coerenței la nivelul creierului. Folosind dispozitive de stimulare cerebrală, putem readuce creierul la cea mai performantă stare de funcționare. Sună fantastic, dar ceea ce descoperim poate schimba radical viața tuturor oamenilor de pe Planetă.”
– Dr. Siegfried Othmer, cercetător științific la Institutul EEG, Woodland Hills, California, și președinte al diviziei de neurofeedback din cadrul Asociației pentru Psihologie Aplicată și Biofeedback

Recomandări SPECIALE

Pentru obţinerea efectelor specifice în sfera dinamizării şi stimulării mentale se recomandă una sau chiar două şedinţe zilnic cu MIND SYNERGY MILLENIUM folosind acelaşi program timp de 21 de zile, preferabil în același interval orar. Urmăriţi pentru început să realizaţi sesiuni de stimulare cerebrală folosind programele mai scurte pentru a vă acomoda simţurile şi programe de relaxare. După o sesiune de 3 săptămâni în care v-aţi convins că nu există blocaje majore, că nu apar purificări incomode puteţi aborda programe mai puternice.

Efectele obţinute în urma unei şedinţe nu se opresc odată cu încheierea stimulării. Reverberaţiile produse în undele cerebrale durează săptămâni şi chiar luni de zile cu amplificări şi diminuări care depind de schemele mentale şi de ritmurile de funcţionare ale fiecărui utilizator.

Ce EFECTE produce Mind Synergy?

Considerăm că ţine de bun simţ să specificăm faptul că rezultatele care apar depind de perseverenţa şi seriozitatea acordată şedinţelor cu acest dispozitiv de stimulare cerebrală. Efectele care apar sunt eminamente benefice şi profunde, dar manifestarea lor se datorează lucrului zi de zi cu Mind Synergy. De asemenea, fiecare om este unic şi fiecare organism răspunde în mod diferit la aceiaşi stimuli. Din mărturiile pe care utilizatorii ni le-au oferit, am constat că şi în practică (la fel ca şi în teorie) rezultatele stimularii cerebrale audio-vizuale se manifestă mai rapid și mai intens la unele persoane, în timp ce la alţi oameni ele nu se resimt din primele zile. Oricum, schimbări benefice se produc în fiecare caz.

Dacă este corect folosit, MIND SYNERGY MILLENIUM poate da mari satisfacţii persoanei care-l utilizează ducând la manifestarea următoarelor efecte, în funcţie de programul de stimulare, de aspiraţiile utilizatorului şi de seriozitatea abordării unei şedinţe de lucru:
• Destinde și relaxează întregul corp fizic, psihic și mental. Astfel, creează o energie benefică în organism (un feng-shui bun);
• Datorită echilibrării emisferelor cerebrale și a relaxării, somnul survine natural, iar insomnia dispare în aproape toate cazurile;
• Reduce și chiar elimină total stresul, creând fundamentul unei gândiri pozitive, astfel încât stările de anxietate, angoasă și depresie sunt mult diminuate;
• Are o contribuție majoră la refacerea psihomentală după perioade de stres, epuizare și suprasolicitare intelectuală;
• Folosit în mod regulat, Mind Synergy împiedică instalarea bolilor bătrâneții – degenerescența mentală (Alzheimer, demență, senilitate, Parkinson);
• Sporește capacitatea de concentrare mentală și luciditatea;
• Îmbogățește câmpul vizual interior stimulând capacitatea de a crea ușor imagini și viziuni creatoare (un pas cheie în procesul de materializare a dorințelor);
• Trezește disponibilități superioare precum (intuiția, clarvederea, precogniția, telepatia, visare conștientă, proiecție astrală, etc.);
• Antrenează creierul pentru intrarea rapidă în starea de meditație;

Atentie!
Contraindicaţii
Se interzice în mod ferm folosirea acestui dispozitiv în cazul afecțiunilor grave la inimă, epilepsiei, sindromului discordant (schizofrenie) şi în cazul altor boli psihice grave (în tratamentul cărora se folosesc neuroleptice) fără supravegherea unui specialist. Cumpărarea acestui aparat presupune că dumneavoastră aţi luat cunoştinţă de acest fapt şi că vă asumaţi întreaga răspundere pentru modul în care îl folosiţi.

Mai multe detalii despre cum functioneaza si ce alte rezultate se mai obtin cu MIND SYNERGY se gasesc in manualul de utilizare care insoteste dispozitivul.

Puteti comanda produsul Mind Synergy aici:

 

Cercurile puterii

cercul-300x164Puterea este capacitatea de a face ceea ce iti doresti si constiinta faptului ca ai aceasta capacitate.

Pentru fiecare dintre noi, a putea sa iti atingi obiectivele persoale inseamna a fi in primul cerc de putere. Poate fi vorba de a controla greutatea corporala, a renunta la fumat, a decide sa fii intr-o stare emotionala buna.

Cei care au primul cerc de putere fragil spun lucruri ca: “nu am vointa”, “nu pot”, “nu sunt in stare” etc.

Al doilea cerc de putere este cercul prietenilor si al punctelor de sprijin. Pentru a descoperi punctele din al doilea cerc, intreaba-te cum iesi din situatiile de criza. Unii oameni se focalizeaza pe munca sau o activitate care ii face sa se simta puternici intr-un fel sau altul, altii apeleaza la prieteni care ii asculta sau ii sustin. In al doilea cerc de putere esentiala este relationarea cu mediul din jurul tau.
Cei care se simt lipsiti de puterea din al doilea cerc spun lucruri de genul: “daca n-ai fi fost tu”, “cine e de vina” etc.

Al treilea cerc de putere este contextul social si cultural in care gravitezi. In acest cerc influentezi mase de oameni si esti influentat de ele. De asemenea poti crea tendinte sau poti alege sa raspunzi la tendinte, in timp ce le observi si le intelegi. Este locul in care se creaza viziunea sistemica si locul in care liderii isi fac simtita prezenta.

Nu oricine ajunge sa aiba un al treilea cerc de putere bine reprezentat, dar toti oamenii reactioneaza mai mult sau mai putin constient la persoanele care au acest cerc. Cei care sunt lipsiti de puterea din al treilea cerc spun lucruri de genul: “eu am dreptate, tu te inseli”, “as vrea dar nu se poate”, “toti fura” etc.

Cercurile puterii se creaza si se construiesc firesc de la primul la al treilea. Exista momente cind putem fi cantonati in unul din cercuri. In al treilea cerc de putere nu se poate sta multa vreme daca primele doua cercuri nu sunt bine formate. Al treilea cerc de putere poate fi insa accesat cu ajutorul mentorilor. Importanta este consolidarea si pastrarea cercurilor de putere un timp indelungat, adica stabilizarea lor.

Tehnici NLP precum pozitiile perceptuale fac acest lucru. In NLP se exerseaza crearea unei pozitii perceptuale 1 puternice (PP1). Relationarea si trecerea in al doilea cerc de putere presupune exersarea pozitiei perceptuale 2 (PP2), iar constientizarea relatiei dintre cele doua inseamna exersarea pozitiei perceptuale 3 (PP3).

Sfera puterii

Cercurile de putere sunt constructe pentru mintea cognitiva care percepe in mod punctual tipare. Mintea inconstienta are capacitatea (puterea) de a percepe tiparul care conecteaza (Bateson). A deveni constient de sfera puterii inseamna a percepe simultan mai multe tipare intercorelate.

In NLP asta poate sa insemne perceperea simultana a celor 3 pozitii perceptuale, perceperea trecerii timpului si implicatiile sale, ecologia si implicatiile morale, tipurile de energie care graviteaza in relatie etc.

Alinierea sistemica mareste capacitatea de constientizare a sferei puterii si implicit creaza motivatia pentru a folosi sfera puterii in lumea reala. Sfera puterii (sau oul puterii) capata crusta in NLP prin exersarea elementelor cimpului unificat. (Nivele Neurologice, perceptia timpului si pozitii perceptuale).

NLP are marele merit de a aduce “cu picioarele pe pamint” pe oamenii care sunt cu capul in nori si de a le arata cerul celor care sunt prea preocupati de locul pe unde le umbla talpile.
Inspiraţie !

Andy Szekely
http://www.andyszekely.ro

manual-utilizare-creierului-109794

Gandeste-te la cea mai puternica dorinta a ta si totodata cel mai dificil de realizat. Imagineazati cum te-ai simti acum daca ai trai aceasta experienta. Poti sa o vezi, atingi, mirosi, gusti, auzi chiar daca ea nu este reala inca? Ce cuvinte alegi ca sati descrii viziunea?

NLP detine un set complet de tehnici special concepute pentru antrenarea creierului si reprogramarea subconstientului in vederea atingerii rezultatelor tinta. Manual de utilizare a creierului este cu certitudine singurul ghid complet necesar producerii de transformari profunde si atingerii rezultatelor tinta. Nu ma crede cuvant, convinge-te!

Volumul I al Manualului de Utilizare a Creierului reprezinta cel mai cuprinzator manual pentru cursul NLP Practitioner. Cartea contine cele mai recente prezentari despre Programarea Neuro Lingvistica, mai ales cele referitoare la modelul meta-starii si meta-modelul limbajului. Pentru cei care urmeaza cursul Practitioner sau isi doresc sa studieze acasa, aceasta carte este manualul esential. Scris si conceput de doi dintre cei mai importanti teoreticieni in NLP ai zilelor noastre, volumul I al Manualului de Utilizare a Creierului, cuprinde toate aspectele programului Practitioner, inclusiv cele mai recente descoperiri. 

Structurat temeinic si special organizat, volumul I al Manualului de Utilizare a Creierului este scris pentru a fi citit cu usurinta, subliniat prin cuvinte cheie si incarcat cu ilustratii si diagrame ajutatoare pentru a face NLP-ul cat mai accesibil cititorului. Oferind exercitii si tehnici din abundenta, acest manual presupune o oportunitate excelenta pentru a descifra cat mai mult tainele NLP-ului. 

„Aceasta este o carte nemaipomenita, plina de idei minunate care ofera o explicatie concreta despre tehnicile NLP. O recomand cu toata convingerea tuturor celor care vor sa ajunga mai presus de baza NLP-ului“. 
Ross Maynard FCMA, MCIM, Psychological Business Services Ltd

„Acest manual a adunat tot ceea ce o alta carte de NLP nu a facut pana acum. Presupune o intelegere sistematica, pas cu pas, a tot ce inseamna NLP-ul, facandu-l usor pentru initierea in training sau chiar pentru oricine vrea sa inteleaga cum se desfasoara magia NLP-ului“. Annette Arbel, Master Practitioner, NLP din Gastonia

Bob G.Bodenhamer este un trainer cu reputatie si un teoretician inovator in domeniul NLP-ului. Ca profesor la Facultatea Gaston el prevede training NLP atestat pentru nivelele Practitioner si Master Practitioner si este de asemenea, consultant terapeutic. Bob nu a activat niciodata ca pastor al unei misiuni a bisericii si de asemenea si-a urmat propria cale de practicare a terapiei. El a fost co-autor la numeroase carti alaturi de L.Michael Hall, Ph.D.

L.Michael Hall, Ph.D. este autorul multor lucrari remarcante in domeniul neuro-lingvisticii, comunicarii si psihologiei motivationale. Fiind unul dintre cei mai remarcabili autori in domeniul NLP, se dedica aprofundarii tehnicilor in domenii noi si captivante de terapie si dezvoltare personala. In prezent, Michael lucreaza ca psihoterapeut si trainer in Grand Junction, Colorado.

Caramizile Experientei

Este evident faptul ca noi toti experimentam aceasta lume folosindu-ne de anumite “strategii”. Lasam in exterior sa se vada un anume comportament, ne exprimam valorile, credintele si identitatea noastra in ansamblul ei. V-ati intrebat vreodata ce sta in spatele comportamentului nostru?

Vi s-a intamplat vreodata ca intr-o negociere (de orice fel) sa aveti impresia ca este ceva care nu miroase a bine? Sau poate ca nu va suna bine ceea ce va oferea partenerul vostru de afaceri… si aceste lucruri va impiedicau sa vedeti limpede care este solutia…

Cum reuseste un anume vanzator sa isi influenteze clientii?

Sau cum un lider carismatic reuseste sa cucereasca prin cuvintele sale un public de sute sau mii de persoane? Cu siguranta exista cateva strategii si principii pe care toti performerii din diverse domenii le folosesc pentru a influenta. Dar care sunt ele?

Una dintre cele mai simple si puternice strategii de influentare este, pur si simplu, sa vorbesti pe limba celui pe care vrei sa-l influentezi. Daca esti in Roma, fa ceea ce fac romanii. Sau daca esti in China, comporta-te ca un chinez. Pare simplu, nu? Chiar este. Probabil de aceea acest principiu este atat de rar luat in seama.

Noi toti avem propria “impresie” despre lumea in care traim. Fiecare din noi are un mod personal de a experimenta lumea. Este ca si cand fiecare am avea o pereche de ochelari la ochi si prin ei observam lumea. Si acesti ochelari ne plac atat de mult incat ne este foarte greu sa-i dam jos si sa incercam sa privim prin cei ai oamenilor pe care dorim sa-i influentam.

Ochelarii acestia nu sunt altceva decat cele cinci simturi umane – vizual (V), auditiv (A), kinestezic (K), olfactiv (O), gustativ (G) – VAKOG. NLP sugereaza ca toti oamenii folosesc in mod diferit aceste simturi numite, in NLP, “sisteme reprezentationale”, sisteme prin care noi ne re-prezentam lumea. Folosim in anumite “cantitati”, in functie de imprejurare, cele cinci simturi.

Unii oameni prefera sa aiba o imagine clara, precisa despre problema in cauza inainte de a lua o decizie. EI PREFERA SA PRIMEASCA INFORMATII DIN MEDIUL INCONJURATOR PRIN VAZ. Pentru altii, aceasta imagine nu este insa de ajuns si daca solutia nu le va suna bine, nu o vor accepta! EI PREFERA SA PRIMEASCA INFORMATII PE CANALUL AUDITIV. IN SFARSIT, EXISTA oameni care in loc SA ISI FORMEZE IMAGINI SAU SA ASCULTE CU ATENTIE vor prefera ca mai intai sa se prinda care e problema reala, apoi urmand sa ia decizia! Iar daca treaba asta nu miroase a bine cu siguranta vor fi persoane care vor refuza afacerea pentru a nu ramane cu un gust amar…

Oamenii din jurul vostru sunt diferiti. Actioneaza diferit, spun lucruri diferite. Iar acest lucru in mare parte se datoreaza modului specific in care fiecare se foloseste de sistemele reprezentationale pentru a intelege lumea din jurul sau. Pentru a complica putin lucrurile, nu toti avem aceleasi preferinte, dupa cum probabil ati observat din paragraful anterior.

Fiecare foloseste un sistem reprezentational cu precadere. Dar clientii vostri? Ce sisteme reprezentationale preferate au ei? Este interesant de vazut in economie ca se fac tot felul de studii de piata care de care mai complexe. Se studiaza comportamente ale consumatorilor in functie de variabile identificate de specialisti. Totusi, eu nu am vazut nici un studiu de piata care cerceteaza care este sistemul reprezentational preferat al clientilor potentiali.

Piata tinta nu are doar maini si picioare. Are si preferinte in ceea ce priveste modul in care vede, aude si simte lumea.

Ati vazut vreodata un agent de vanzari de automobile care nu-si lasa potentialul client sa porneasca motorul? Poate ca nu a inteles cat de important este pentru acel client sa auda acel zgomot infernal in show-room. Poate va speria toti oamenii din birouri. Dar pentru acel client potential auditiv poate insemna diferenta dintre “Grozava masina! O vreau!” si “Aha… mai vorbim.”

Decizia de cumparare in cazul bunurilor dar si a serviciilor se folosindu-se cele cinci sisteme reprezentationale si, cu precadere, al celui preferat. Veti spune: “Hei! Serviciile sunt intangibile! Nu le poti vedea, auzi sau simti!” Corect. Asa este. Am o intrebare pentru voi: daca nu le poti vedea, auzi sau simti atunci cum stii ca ele totusi exista?

Simplu. Un vanzator abil de asigurari a reusit sa-ti DESENEZE prin comunicare toate beneficiile pe care le vei avea dupa ce vei semna polita. Probabil el te-a BAZAIT la cap pana ti-a SUNAT BINE ceea ce a avut sa-ti comunice. Este posibil sa-ti fi spus ca acea polita ITI VA LUA O PIATRA de pe inima in momentul in care vei sti ca esti in siguranta.

Nu conteaza atat de mult ceea ce vinzi. Conteaza cum stii sa vorbesti pe limba celuilalt.

Dar mai e ceva inainte de asta, v-ati dat seama? Vi s-a intamplat vreodata sa auziti pe cineva vorbind si sa nu stiti pe ce limba vorbeste? Mie mi s-a intamplat. Cand influentezi, inainte de a vedea cum poti comunica, ai nevoie sa te prinzi care e sistemul reprezentational preferat.

Iar acest lucru desi pare complicat, este in esenta foarte simplu. Secretul este sa asculti si sa vezi ce face persoana din fata ta. Oamenii in mod curent folosesc expresii aferente celor cinci simturi. In plus, limbajul corpului exprima usor aceste preferinte.

Unii vor spune mai tot timpul: “nu vad ce vrei sa-mi zici”, “uite ce vreau sa-ti zic!”, “e limpede pentru tine?”. Acestia, “vizualii”, au o tentinta de a respira foarte amplu, obisnuiesc sa stea cu spatele drept si cu pieptul un pic in fata pentru a putea respira din partea superioara a corpului, din torace. Totodata ei au tendinta sa priveasca foarte mult in sus (fie stanga, fie dreapta) in timp ce vorbesc. Foarte posibil este ca ei sa si gesticuleze aratand diverse “lucruri” (care sunt in capul lor, de fapt) in directia in care se uita – de obicei in sus.

Va veti trezi ca auziti de la oameni lucruri de genul: “asta nu-mi suna deloc bine!”, “n-am de gand sa-ti cant in struna”, “chestia asta e ca o muzica fina la urechile mele”. Ei sunt “auditivii” si probabil va vor scoate din sarite (daca nu sunteti ca ei) cata muzica gasesc ei in viata asta. Ei au tendinta de a respira egal, la nivelul diafragmei. Nu sunt cu capul in nori asa cum dau impresia vizualii. Privesc lumea drept. De multe ori va surprind pentru ca se uita in alta parte si nu au contactul vizual cu voi. Totusi, ei sunt cu urechile ciulite la ceea ce vreti sa le ziceti – iar acest lucru se vede evident din pozitia capului. Nu gesticuleaza atat de mult ca vizualii.

Sunt si persoane care va vor toca la cap cu expresii “ciudate”: “nu ma mai freca la cap!”, “asta mi-a lasat un gust amar”, “nu ma dau in vant dupa filmele siropoase”, “asta imi gadila simturile”. Aceste persoane sunt “kinestezicii” si sunt, statistic, cele mai putin numeroase dintre noi. Ei experimenteaza viata punand mana pe ea, mirosind-o si gustand-o. Cum fac asta? Nu stiu… intrebati-i! Kinestezicii respira adanc, grav, din abdomen si par mai mereu cazuti pe ganduri. Privesc in jos de cele mai multe ori si tind sa dea impresia unui vizual ca ar fi suparati. Nu sunt… pur si simplu doresc “sa stea in ei”, sa simta experienta. Ei gesticuleaza foarte putin. Sunt de obicei persoane linistite, calme. Le place sa mearga apasat prin viata.

Acum ca stiti cum puteti identifica sistemul reprezentational preferat, sunteti curiosi care este urmatorul pas? Daca vreti sa influentati, trebuie sa vorbiti pe limba interlocutorului. Nu va puteti duce duce intr-o tara straina si sa va asteptati ca locuitorii de acolo sa vorbeasca limba voastra!

In marketing este la fel. Un spot publicitar contine suficiente informatii de natura vizuala – produsul, culorile, lumina, grafica si asa mai departe. Contine o coloana sonora. Insa este foarte greu pentru cumparator sa “simta” produsul. Chiar si un vizual ar dori sa miroasa prajiturile la care se face reclama la televizor. Depinde, asadar, si de produs si cum anume se ia decizia de cumparare pentru el.

In ce moment se vinde produsul? Se vinde la televizor? La radio, in revista? In magazin, pe raft sau trebuie sa fie un agent de vanzari care sa-l vanda?
Nu stiu. Depinde de produs si de clientul potential. Cu siguranta nu vei ajunge la momentul luarii deciziei de cumparare daca nu vei sti sa transmiti informatia pe limba si pe placul clientului.

Va provoc. Fiti atenti la cum se promoveaza produsele in jurul vostru. “VAK”, pe scurt, sunt concepte integrante ale “Marketingului Neuro-Lingvistic”. Sunt curios cum puteti identifica in reclame folosirea acestor principii.

Luati un spot publicitar actual sau mai vechi si analizati-l.
1. Care este sistemul reprezentational pe care se merge cel mai mult spotul? V, A sa K? Sau toate trei? Fiti atenti la cuvintele care sunt spuse si care apar pe ecran.
2. Ce imagini, sunete si emotii apar in experienta voastra pe masura ce observati spotul la televizor? Notati starea pe care o aveti si reprezentarile voastre interne.
3. Cumparati? Cand si de ce? Care este lucrul care va face sa cumparati?
4. Daca ati fi voi brand manager, ce imbunatatiri ati gasi la spot? Cum ati folosi si mai bine VAK pentru a vinde produsul prin acel spot?

Sunt curios ce idei aveti.
Astept feedback de la voi pe contact@ionut-ciurea.com.
Spor(t)!

Ionut Ciurea
www.ionut-ciurea.com

Inima Mintii

inima-mintii-steve-109790Aceasta carte este o abordare noua si deosebit de puternica a succesului asupra problemelor zilnice. Experientele prezentate sunt ale unor oameni care si-au schimbat vietile transformandu-si visele in realitate prin controlul si directionarea fortei interioare prin NLP. Pe scurt NLP (Programare Neurolingvistica) este o stiinta care studiaza mecanismele de functionare a mintii. Aceasta stiinta continua sa dea rezultate practice si adesea miraculoase.

NLP ofera un set de tehnici potente, reduse la esente, create sa rezolve o varietate larga de probleme, printre care putem aminti: obiceiuri si vicii daunatoare (fumatul, bautura, drogurile, mancatul in exces etc), sentimente de vinovatie, depresii, lipsa motivatiei, exces de greutate, respect de sine scazut, autocritica, rusine, trac (la un interviu, la un discurs in fata unui public la un examen etc) si diferite forme de fobie. Cu alte cuvinte, NLP promoveaza vindecarea si dezvoltarea personala prin fortele proprii.

Acorda un moment din timpul tau si uita-te peste un capitol care te intereseaza (precis problema ta). Daca te-ai saturat sa iei lucrurile asa cum sunt si iti doresti pentru tine o viata exceptionala, citeste aceasta carte pentru ca ea iti da tot ce vrei: succes, autoritate, stare de bine, motivatie, forta interioara si energia cu care vei atrage in viata ta toate lucrurile bune, pe care ti le doresti! Cu siguranta meriti aceasta sansa la miracole si un nou inceput!

Ce este NLP ?

Ce este NLP ?

NLP (programare neuro lingvistica)

Este cea mai frecventa intrebare despre programarea neuro lingvistica. Exista mai multe definitii, insa cea mai buna reprezentare despre NLP ne-o putem forma daca aflam ce face NLP. Intrebarea este: ce face NLP pentru noi?

O metafora cu un computer este doar o metafora. Creierul nu este un computer, este mult mai mult si poate face lucruri deosebite, de exemplu, emotiile – ati vazut vreodata un computer care zambeste sau se simte bine sau traieste bucuria vietii? Si totusi, este o foarte utila metafora pentru ca ne poate ajuta sa invatam sa apreciem creierul nostru ceva mai mult.

Asa cum ne gandim la el, probabil ca ne dam seama ca, creierul nostru este la fel ca acest computer. Si netinand seama ca vine fara un manual, nu simtim nevoia ca trebuie sa facem ceva in aceasta privinta. Suntem siguri ca aratand un “screen saver” prietenos, este tot ceea ce “cutia” poate sa faca. Si pierdem atat de mult din aceasta cauza!

Unii dintre noi pot spune ceva in genul: “da, sunt oameni talentati, dar eu nu sunt unul dintre ei. Ei pot face miracole cu creierul lor. Eu nu pot. Putem spune “ da, calculatorul tau poate rula acest minunat program, dar calculatorul meu este diferit – nu poate face asta”?. Nu. Toate calculatoarele pot face aceleasi lucruri, insa trebuie sa citim manualul.

Asa cum mergem prin viata, capatam obiceiuri. Cateodata obiceiuri rele. Unele despre care nu avem habar. La fel ca obiceiul de a ne supara cand cineva spune ceva rau despre noi. Sau obiceiul de a fuma cand suntem suparati. Sau obiceiul de a bea cand fumam… glumesc… Apoi este factorul social: “ nu-I frumos sa te porti asa…” . Apoi mai exista “mostenirea familiala” : “e o problema cu greutatea in familia asta…” Asa sa fie oare?

Ati vazut vreodata un computer “abuzat” de catre utilizator? Ruleaza acele mici “toolbar”, si programe care ruleaza in background, si programe care au fost instalate acum o suta de ani si care nu au fost niciodata sterse bine si vre-o doi-trei antivirusi care nu au fost updatati niciodata pentru ca nimeni nu stia ca exista…

NLP ofera un set de instrumente pentru ca, in primul rand, sa recunoastem PROBLEMA. De asemenea s-ar putea sa nu stim macar de existenta ei. Si doi, pentru a rezolva aceasta problema. Asa ca cititi manualul. Si apoi pur si simplu curata-l, reporneste-l si ACUM ai cel mai PUTERNIC sistem, LIBER de toate rezidurile si POTI FACE ORICE!

Revenind, Programarea Neuro Lingvistica este studiul sistematic al performanţelor umane. Acest studiu al structurii experienţei subiective poate fi impartit în componente mai mici ale sale (sau bucăţi) şi acestea pot fi schimbate, modificate, imbunatatite sau eliminate.

NLP se bazează pe munca mai multor persoane, unele dintre cele mai notabile nume sunt Richard Bandler, John Grinder, Robert Dilts, Steve si Connirae Andreas, Tad James si multi altii. Studiile lor a început în 1970 şi au continuat să se dezvolte până în prezent. Au fost alesi ca modele de excelenţă pentru studiile lor Milton Erickson, Alfred Korzybski, Virginia Satir, Fritz Pearl şi Gregory Bateson, printre altii.

Ghid de termeni folositi in NLP

Programarea neuro-lingvistică (NLP) reprezintă explorarea modului în care comunicăm, gândim si producem schimbări. Acest tip de explorare are ca rezultat cresterea abilitătilor de comunicare, a încrederii, a motivatiei si a nivelului personal de succes. Domeniile din viată si din afaceri în care NLP are aplicatii sunt multiple, câteva dintre ele sunt: -formularea si atingerea obiectivelor; -comunicarea eficientă; -tehnici de învătare rapidă; -leadership; -coaching pentru performantă.

abilitate (eng. capability) = stăpânire desăvârsită a unei întregi clase de comportamente — a sti cum să faci ceva. Abilitătile provin din dezvoltarea unei hărti mentale care ne permite să selectăm si să organizăm grupe de comportamente individuale. În NLP, aceste hărti mentale iau forma strategiilor cognitive si metaprogramelor.

a da fortă (engl. empowerment) = procesul de a da unei persoane vitalitate, energie si noi resurse pline de fortă; când spunem vitalitate ne referim la nivelul neuronal, la schimbarea obiceiurilor.

a doua pozitie (engl. second position) = punct de vedere; a fi constient de modul în care percepe realitatea o altă persoană.

a treia pozitie (engl. third position) = a percepe lumea din punctul de vedere al unui observator; vă vedeti atât pe voi cât si pe ceilalti oameni.

acordare (engl. matching) = adoptarea caracteristicilor modului de exprimare a unei alte persoane (comportament, cuvinte etc.) pentru o mai bună raportare.

acordare în viitor (engl. future pacing) = procesul prin care o persoană repetă mental trecerea printr-o situatie viitoare pentru a mări sansele ca acel comportament dorit să se petreacă în mod natural si automat; procesul de a trăi mental un eveniment înainte ca acesta să se petreacă. Este unul dintre procesele cheie pentru a asigura permanenta unui rezultat, un ingredient cheie foarte frecvent utilizat în majoritatea interventiilor NLP.

acuitate senzorială (engl. sensory acuity) = a fi constient de lumea exterioară, de simturi, a face distinctii rafinate cu privire la informatia senzorială pe care o receptionăm din lumea înconjurătoare.

analoagă (engl. analogue) = o sub-modalitate analoagă variază continuu de la o extremă la alta, pe când o sub-modalitate digitală are doar două variante (la fel ca un comutator, pornit/oprit). De exemplu, putem vedea o imagine fie asociat, fie disociat.

ancorare (engl. anchoring) = procesul prin care un răspuns intern se asociază cu unele declansatoare externe (similar conditionării clasice), astfel încât răspunsul poate fi rapid, uneori ascuns, reaccesat. Procesul prin care un stimul sau o reprezentare (interioară sau exterioară) este legată de si, prin urmare, ajunge să declanseze un anumit răspuns. Ancorele apar în mod natural si în toate sistemele de reprezentare. Pot fi utilizate intentionat / constient, cum este de exemplu cazul accentuării analoage, sau al numeroaselor tehnici de schimbare personală, cum este procedeul de distrugere/prăbusire a ancorelor. Conceptul NLP referitor la ancore derivă de la reactia pavloviană de tip stimul-răspuns, care este un exemplu clasic de conditionare. În cadrul studiului lui Pavlov, diapazonul era stimulul (ancora) care îl făcea pe câine să saliveze.

asociere (engl. association) = un proces opus disocierii. În cazul disocierii, ne vedem pe noi însine “acolo”. În general, disocierea înlătură emotiile pe care le implică experienta. Atunci când suntem asociati experimentăm informatia în mod direct si prin urmare si emotional.

auditiv (engl. auditory) = referitor la auz sau la simtul auzului; simtul auzului, unul dintre sistemele principale de reprezentare.

avantaj secundar (engl. secondary gain) = apare atunci când un comportament aparent negativ sau problematic îndeplineste, de fapt, unele functii pozitive la un alt nivel. De exemplu, fumatul poate ajuta o persoană să se relaxeze sau o poate ajuta să se încadreze într-o anumită imagine de sine.

buclă calibrată (engl. calibrated loop) = tipar inconstient de comunicare în care indiciile comportamentale ale unei persoane declansează răspunsuri specifice din partea unei alte persoane într-o interactiune în desfăsurare.

buclă / ciclu (engl. loop) = un cerc, un ciclu, o povestire, o metaforă sau o reprezentare care se reia de la început, astfel încât ajunge să realizeze un circuit închis. Un ciclu / circuit deschis: un lucru neterminat. Un ciclu / circuit închis: un lucru încheiat. În cazul strategiilor, ciclurile se referă la a fi prins într-un set de procedee, fără cale de iesire.

cadru (engl. frame) = context, mediu, metanivel, o modalitate de a percepe ceva (ex.: cadrul scopului, cadrul “as if”, cadrul backtracking etc.)

cadrul “ca si cum” (engl. as – if frame) = “a pretinde.” A presupune, a spune că “aceasta este situatia” si a actiona apoi ca si cum ar fi adevărată. Acest fapt încurajează rezolvarea creativă a problemelor prin deplasarea mentală dincolo de obstacolele aparente către solutia dorită.

calibrare (engl. calibration) 1. Procesul de învătare pentru a citi inconstientul altei persoane, răspunsurile non-verbale dintr-o interactiune în desfăsurare prin cuplarea indicilor/indicatorilor comportamentali observabili cu un răspuns intern specific. 2. Acordarea la starea si la operatiunile de procesare senzorială interioară ale celuilalt prin interpretarea semnalelor non-verbale observate anterior.

categoriile Satir (engl. Satir categories) = cele cinci pozitii corporale si stiluri de limbaj care indică modalităti specifice de a comunica: mediatorul, cel care învinuieste, cel care se auto-compătimeste, cel care analizează si cel care distrage, asa cum sunt ele descrise de Virginia Satir.

căutare transderivatională (engl. transderivational search) = procesul de căutare în trecut prin amintirile înmagazinate si reprezentările mentale ale unei persoane, pentru a găsi experienta de referintă de la care a fost derivat un comportament sau răspuns prezent.

citate (engl. quotes) = un tipar prin care un mesaj pe care doriti să-l transmiteti poate fi întrodus în citate ca si cum altcineva ar fi spus acel mesaj.

comportament (engl. behavior) = 1. actiuni si reactii fizice specifice prin intermediul cărora interactionăm cu oamenii si mediul din jurul nostru. 2. orice activitate în care ne implicăm, de la activitătile motorii grosiere, până la actiunea de a gândi.

conditii de formulare corespunzătoare (engl. well-formedness conditions) = un set de conditii pe care ceva trebuie să le satisfacă pentru a produce un rezultat ecologic si eficient. În NLP, un scop anume este bine formulat dacă poate fi: (1) afirmat în termeni pozitivi, (2) definit si evaluat conform dovezilor bazate pe simturi, (3) initiat si mentinut de persoana care doreste scopul, (4) realizat pentru a păstra efectele secundare pozitive ale stării prezente si (5) contextualizat corespunzător pentru a se potrivi ecologiei externe.

conducere (engl. leading) = schimbarea comportamentului propriu după stabilirea raportării astfel încât cealaltă persoană să ne urmeze. Prin conducere se testează cât este de bună raportarea.

congruentă (engl. congruence) = 1. se manifestă atunci când toate credintele, strategiile si comportamentele interne ale unei persoane se află în acord total si sunt orientate către garantarea unui rezultat dorit. 2. o stare în care reprezentările noastre interioare sunt în armonie. Ceea ce spunem este în acord cu ceea ce facem. Atât semnalele non-verbale, cât si afirmatiile verbale sunt în acord. Este o stare de unitate, acord, armonie interioară si totodată o stare non-conflictuală.

constient (engl. conscious) = constienta momentului prezent. A fi constient de sapte + / – două elemente de informatie.

context (engl. context) 1. cadrul care înconjoară un eveniment particular. Acest cadru va determina deseori cum este interpretată o experientă sau un eveniment concret. 2. cadrul sau procesul în care au loc evenimentele si prin intermediul căruia continutul dobândeste o semnificatie.

continut (engl. content) = elementele specifice si detaliile unui anumit eveniment. Continutul răspunde la întrebările ce? si de ce?. Este un element opus procesului sau structurii.

crezuri (engl. beliefs) 1. generalizări atent păstrate referitoare la (1) cauza, (2) întelesul si (3) granitele din (a) lumea din jurul nostru, (b) comportamentul nostru, (c) capabilitătile/abilitătile nostre si (d) identitătile noastre. Crezurile functionează la un nivel diferit de realitatea concretă si servesc la a ghida si interpreta perceptiile noastre despre realitate, adeseori conectându-le la criteriile sau sistemele noastre de valori. Crezurile sunt notorii ca fiind greu de schimbat prin reguli tipice de gândire logică sau ratională. 2. Generalizările pe care le facem referitor la cauzalitate, semnificatie, noi însine, ceilalti, comportament, identitate, etc. Crezurile noastre sunt ceea ce considerăm ca fiind “adevărat” în orice clipă. Crezurile ne ghidează în perceperea si interpretarea realitătii. Crezurile sunt foarte apropiate de valori. Programarea neurolingvistică include unele tipare de schimbare a crezurilor.

criterii (engl. criteria) = valorile sau standardele pe care o persoană le foloseste pentru a lua decizii si a emite judecăti.

cuantificatori universali (engl. universal quantifiers) = o generalizare pornind de la un esantion către întreaga populatie – termeni universali (fiecare, tot, niciodată, niciunul etc.). O afirmatie care nu permite exceptii.

cvadruplă (engl. four tuple / 4-tuple) = o metodă din stenografie folosită pentru a nota structura oricărei experiente particulare. Conceptul de cavdruplă păstrează faptul că orice experientă trebuie să fie compusă dintr-o combinatie de patru clase reprezentări primare — (A, V, K, O) — unde A = auditiv, V = vizual, K = kinestezic si O = olfactiv/gustativ.

descriere multiplă (engl. multiple description) = procesul de a descrie acelasi lucru din pozitii perceptuale diferite.

descrieri bazate pe peceptia senzorială (engl. sensory based description) = informatii care sunt direct observabile si verificabile prin intermediul simturilor; un limbaj bazat pe actiunile de a vedea, a auzi, a simti, pe care îl putem testa la modul empiric, în contrast cu descrierile evaluative.

dezacordare (engl. mismatching) = a oferi celuilalt tipare diferite de comportament, a rupe raportarea în scopul redirectionării, al întreruperii; a termina o întâlnire sau o conversatie.

digital (engl. digital) = care variază între două stări, o polaritate. De exemplu, un comutator electric care are două pozitii: pornit/oprit. Termenul digital auditiv se referă la a gândi, a procesa si a comunica folosind cuvinte, nu cele cinci simturi.

disociere (engl. dissociation) = a nu face parte dintr-o experientă, ci, a vedea si a auzi din exterior, din punctul de vedere al unui spectator, spre deosebire de pozitia asociată.

downtime (engl. downtime) = care nu se află în câmpul constientei senzoriale, ci “în interiorul” mintii noastre. A vedea, a auzi si a simti gânduri, amintiri, procese constiente; o stare usoară de transă având atentia focalizată spre interior.

distorsiune (engl. distortion) = procesul prin care ne reprezentăm realitatea exterioară în termenii propriei neurologii. Procesul de modelare prin care ne reprezentăm în mod inadecvat un anumit lucru prin intermediul componentei lingvistice sau neurologice poate crea limitări sau resurse. Distorsiunile apar atunci când folosim limbajul pentru a descrie, generaliza, a emite teorii referitoare la experientă.

echivalentă complexă (engl. complex equivalence) = un tipar de distorsiune lingvistică prin care stabilim semnificatia comportamentului unei alte persoane pornind de la semnalele observabile, fără a corobora în mod direct si alte dovezi primite de la respectiva persoană.

ecologie (ecology) = Preocuparea pentru relatiile globale din cadrul propriei fiinte, precum si dintre noi si mediul sau sistemul înconjurător. Ecologia interioară: relatiile globale dintre o persoană si gândurile, strategiile, comportamentul, abilitătile, valorile si crezurile proprii. Echilibrul dinamic al elementelor unui sistem.

elicitare / obtinere (engl. elicitation) = evocarea unei stări prin intermediul cuvintelor, a comportamentului, gesturilor sau a oricăror alti stimuli. A aduna informatii prin observare directă a semnalelor non-verbale sau punând întrebări despre meta-model. epistemologie epistemology Teoria cunoasterii, cum anume stim ceea ce stim.

filtre perceptuale (engl. perceptual filters) = idei, experiente, crezuri, valori, metaprograme, decizii, amintiri specifice si un limbaj care este unic, toate împreună influentând propriul nostru model asupra lumii.

fiziologic / componenta fiziologică (engl. physiologic) = partea fizică a unei persoane.

flexibilitate comportamentală (engl. behavioral flexibility) = abilitatea de a varia propriul comportament pentru a extrage sau asigura un răspuns de la o altă persoană.

fragmentare (engl. chunking) = 1. organizarea sau împărtirea unei experiente în bucăti mai mari sau mai mici. Fragmentarea în sus presupune trecerea la un nivel de informatie mai larg, mai abstract. Fragmentarea în jos presupune trecerea la un nivel de informatie mai specific si mai concret. Fragmentarea laterală presupune găsirea altor exemple la acelasi nivel de informatie. 2. schimbarea modului de perceptie, parcurgând în sus sau în jos nivelurile si/sau nivelurile logice. Trunchierea / împărtirea / accesarea în sus / de la mic la mare se referă la a merge mai sus cu un nivel (a induce în sus, inductie). Se ajunge astfel la abstractizări superioare. Trunchierea / împărtirea / accesarea în jos / de la mai mare la mai mic se referă la a merge mai jos cu un nivel (a deduce, deductie). Se ajunge astfel la exemple sau cazuri mai specifice.

generalizare (engl. generalization) = procesul prin care o experientă specifică ajunge să reprezinte o întreagă clasă de experiente, unul dintre cele trei procese de modelare ale programării neurolingvistice.

gestalt (engl. Gestalt) = un ansamblu de amintiri conectate neurologic si care se bazează pe emotii similare.

gustativ (engl. gustatory) = referitor la gust sau la simtul gustului.

harta realitătii (engl. map of reality) = model al lumii, o reprezentare unică a lumii care este alcătuită în mintea fiecărei persoane prin abstractizare, pornind de la experientă, si care este alcătuită dintr-o hartă neurolingvistică, adică din reprezentările interioare ale persoanei. (vezi model despre/asupra lumii).

identitate (engl. identity) = sentimentul nostru referitor la cine suntem. Sentimentul nostru de identitate ne organizează crezurile, capabilitătile/abilitătile si comportamentele într-un sistem unic.

implementare (engl. installation) = procesul de implementare a unei noi strategii mentale (a unui nou mod de a actiona) în cadrul ansamblului minte-corp, astfel încât acesta să opereze automat. Procedeu adesea realizat prin intermediul ancorelor, al unor mecanisme bazate pe pârghii, al metaforelor, parabolelor, reîncadrării, acordării în viitor etc. în timp in time A avea o linie a timpului care trece prin propriul corp, unde trecutul este în spatele nostru si viitorul în fată, iar momentul “prezent” este în interiorul corpului nostru.

incongruentă (engl. incongruence) = starea de a fi în contradictie cu propria fiintă, de a avea părti în conflict unele cu celelalte. Este caracterizată de-o atitudine rezervată, de atitudinea de a nu fi total dăruit unui scop, de a exprima mesaje incongruente caracterizate de o lipsă de aliniere/armonie sau acord între părtile verbale si non-verbale ale comunicării.

inconstient (engl. unconscious) = tot ceea ce nu se află în câmpul constiintei în momentul prezent.

instalare (engl. installation) = procesul prin care se facilitează/înlesneste dobândirea unei noi strategii sau a unui nou comportament. O nouă strategie poate fi instalată printr-o combinatie de ancorare, indicii de accesare, metaforă si acordare a viitorului.

kinestezic (engl. kinesthetic) = 1. referitor la senzatiile corpului. În NLP, termenul kinestezic este folosit pentru a cuprinde toate tipurile de simturi, inclusiv tactil, visceral si emotional. 2. senzatii, sentimente, senzatii tactile la suprafata pielii, senzatii proprioceptive în interiorul corpului; este inclus aici si sistemul vestibular sau simtul echilibrului.

linia timpului /linia temporară (engl. time line) = o metaforă referitoare la modul în care depozităm imaginile, sunetele si senzatiile aferente amintirilor si imaginatiei noastre; o modalitate de codificare si procesare a “timpului” construit.

marcare analoagă (engl. analogue marking) = utilizarea tonului vocii, a expresiei faciale, a gesturilor sau a atingerii pentru a sublinia în mod non-verbal anumite cuvinte, în conversatie. Cuvintele subliniate/accentuate/marcate transmit un mesaj aditional / în plus.

mediu înconjurător (engl. environment) = contextul extern în care se desfăsoară comportamentul nostru. Mediul nostru este ceea ce percepem ca fiind “în afara” noastră. Nu face parte din comportamentul nostru, ci este mai degrabă ceva la care trebuie să reactionăm.

meta (engl. meta) = deasupra, dincolo de, mai mult decât, la un nivel superior, un nivel logic superior; exprimă ideea de transformare, de schimbare.

meta-model (engl. meta-model) = un model ce prezintă anumite distinctii lingvistice care identifică tiparele de limbaj ce ascund semnificatia în procesul comunicării prin intermediul distorsiunilor, al stergerilor si al generalizărilor. Include si metodele de contracarare sau întrebările specifice prin care limbajul “prost formulat” este re-conectat la experienta senzorială si la structura de profunzime. Aceste metode de contracarare specifice meta-modelului fac persoana să iasă din starea de transă. Dezvoltat în 1975 de către Richard Bandler si John Grinder.

metaforă (engl. metaphor) = procesul de gândire despre o situatie sau un fenomen ca fiind altceva, de exemplu povesti, parabole si analogii.

meta-niveluri (engl. meta-levels) = care se referă la acele niveluri abstracte de constiintă pe care le experimentăm interior.

metaprogram (engl. meta-program) 1. Un nivel de programare mentală care determină cum ne clasificăm, orientăm si divizăm experientele. Metaprogramele noastre sunt mai abstracte decât strategiile noastre specifice de a gândi; ele definesc abordarea noastră generală privitoare mai degrabă la un aspect particular decât la detaliile procesului nostru de gândire. 2. Programele mentale/perceptuale pentru sortarea si receptionarea stimulilor, filtre perceptuale care guvernează procesul atentiei, uneori al “neuro-sortării”, sau meta-procesele.

meta-stare (engl. meta-state) = o stare referitoare la o altă stare, care face ca o stare ce implică ansamblul minte-corp să se refere la o altă stare de la un nivel logic superior, generează o stare de tip gestalt, respectiv o meta-stare; model dezvoltat de Michael Hall.

model (engl. model) = o descriere a modului în care functionează un anumit lucru, o copie distorsionată, stearsă sau generalizată a originalului; o paradigmă.

model asupra lumii (engl. model of the world) = 1. o hartă a realitătii, o reprezentare unică a lumii pe care o generalizăm pentru experientele noastre. 2. ansamblul de principii operative ale unei persoane.

modelare (engl. modeling) = 1. procesul prin care se observă si se realizează harta comportamentelor de succes ale altor oameni. 2. procesul de observare si duplicare a unor actiuni sau comportamente pline de succes ale altora; procesul de a discerne între succesiunea reprezentărilor interioare si a comportamentelor care fac o persoană să reusească să realizeze o anumită sarcină.

neurosemantică (engl. neuro-semantics) = 1. un model al sensurilor sau evaluării ce foloseste modelul meta-stărilor pentru a articula si a lucra cu nivelurile superioare ale stărilor, precum si modelul programării neurolingvistice pentru detalierea modului de experimentare si procesare al fiintelor umane. 2. un model care prezintă un model mai amplu si mai bogat ce ne oferă o modalitate de a ne gândi la si de a lucra cu modul în care sistemul nostru nervos (componenta neuronală) si lingvistica creează semnificatiile (semantica). niveluri primare primary levels Se referă la modul nostru de a experimenta lumea în principal prin intermediul simturilor.

niveluri logice (engl. logical levels) = 1. o ierarhie internă în care fiecare nivel este în mod progresiv mai cuprinzător si are un impact mai mare din punct de vedere psihologic. În ordinea importantei (de sus în jos), aceste niveluri includ: (1) identitatea, (2) crezurile, (3) capabilitătile/abilitătile, (4) comportamentul si (5) mediul înconjurător. 2. Un nivel superior, un nivel referitor la un nivel inferior, un meta-nivel care informează si modulează nivelul inferior.

nominalizare (engl. nominalization) = o distinctie lingvistică a meta-modelului, un tipar hipnotic al limbajului specific stării de transă, un proces sau un verb transformat într-un substantiv (abstract), un proces înghetat în timp.

olfactiv (engl. olfactory) = referitor la miros si la simtul mirosului.

operatori modali (engl. modal operators) = distinctii lingvistice ale meta-modelului care indică “modalitatea” prin care “operează” o persoană: modalitatea necesitătii, a posibilitătii, a dorintei, a obligatiei, etc. Predicatele (pot, nu pot, posibil, imposibil, a trebui să, a trebui neapărat să, etc.) pe care le utilizăm pentru a ne motiva.

părti (engl. parts) = 1. un mod metaforic de a vorbi despre programe si strategii independente de comportament. Programele sau “părtile” vor dezvolta deseori o voce naratoare care devine una dintre caracteristicile lor de identificare. 2. o metaforă pentru a descrie responsabilitatea fată de propriul comportament sub diverse aspecte ale psihicului nostru. Acestea pot fi văzute asemenea unor sub-personalităti care au “o viată a lor”; atunci când acestea au intentii diferite unele fată de altele putem experimenta conflicte interioare si senzatia de incongruentă.

pozitie (engl. position) = un punct de vedere sau o perspectivă anume. În NLP există trei pozitii de bază pe care cineva le poate adopta în perceperea unei experiente particulare. Prima pozitie implică a trăi ceva prin proprii nostri ochi în legătură cu un punct de vedere propriu. A doua pozitie implică a trăi ceva de parcă am fi în locul unei alte persoane. A treia pozitie implică distantarea si perceperea relatiei dintre noi însine si ceilalti dintr-o perspectivă disociată.

pozitie perceptuală (engl. perceptual position) 1. un punct de vedere sau o perspectivă anume. În NLP există trei pozitii de bază pe care cineva le poate adopta în perceperea unei experiente particulare. Prima pozitie implică a trăi ceva prin proprii nostri ochi în legătură cu un punct de vedere propriu. A doua pozitie implică a trăi ceva de parcă am fi în locul unei alte persoane. A treia pozitie implică distantarea si perceperea relatiei dintre noi însine si ceilalti dintr-o perspectivă disociată. 2. punctul nostru de vedere; una dintre cele trei pozitii mentale adoptate (prima pozitie – asociat în propria fiintă; a doua pozitie – din perspectiva celuilalt; a treia pozitie – dintr-o pozitie în afara celor implicati).

predicate (engl. predicates) = 1. cuvinte referitoare la proces (precum verbe, adverbe si adjective) pe care o persoană le selectează pentru a descrie un subiect. Predicatele sunt folosite în NLP pentru a identifica sistemul de reprezentare pe care îl foloseste o persoană pentru a procesa informatiile. 2. ceea ce afirmăm sau formulăm în legătură cu un anumit subiect, termeni cu specific senzorial ce indică un anumit sistem de reprezentare (predicate vizuale, auditive, kinestezice, nespecificate).

presupozitii (engl. presuppositions) = idei sau presupuneri pe care le luăm drept bune sau le considerăm ca fiind adevărate pentru a da un sens comunicării.

prima pozitie (engl. first position) = perceperea lumii din propriul punct de vedere, în mod asociat, una dintre cele trei pozitii perceptuale.

prin timp (engl. trough time) = o linie a timpului în care trecutul, prezentul si viitorul se află în fata noastră. De exemplu, timpul este reprezentat spatial, ca si în cazul planificării anuale.

programare neurolingvistică (NLP) (engl. neuro-linguistic programming) = 1. un model comportamental si un set de aptitudini si tehnici explicite ale căror baze au fost puse de către John Grinder si Richard Bandler în 1975. Definită ca studiul structurii experientei subiective, NLP studiază tiparele sau “programarea” creată prin interactiunea dintre creier (neuro), limbaj (lingvistic) si corp care produce atât comportament eficient, cât si ineficient. Aptitudinile si tehnicile au fost derivate din observarea tiparelor de excelentă ale expertilor din diverse domenii de comunicare profesionistă, inclusiv psihoterapie, afaceri, hipnoză, drept si învătământ. 2. studiul excelentei. Un model referitor la modul în care oamenii îsi structurează propriile experiente; structura experientei subiective; cum anume îsi programează fiintele umane modul de a gândi, de a percepe emotiile si de a se comporta prin intermediul propriei structuri neurologice, mediată fiind de limbaj si de sistemul de codare folosit pentru procesarea, depozitarea si re-accesarea informatiei.

raport / raportare (engl. rapport) = 1. stabilirea încrederii, armoniei si cooperării într-o relatie. 2. senzatia de a fi în legătură cu celălalt, senzatia de reciprocitate, de încredere, creată prin intermediul ritmării, oglindirii si al acordării; o stare de empatie sau de a fi în cea de-a doua pozitie.

reîncadrare (engl. reframing) = 1. un proces folosit în NLP prin care un comportament problematic este separat de intentia pozitivă a “părtii” sau programului intern care este responsabil de acel comportament. Sunt stabilite noi alternative de comportament punând partea responsabilă de vechiul comportament să-si asume responsabilitatea implementării altor comportamente care satisfac aceeasi intentie pozitivă, dar nu au efecte secundare problematice. 2. a schimba contextul sau cadrul de referintă al unei experiente astfel încât aceasta să dobândească o altă semnificatie.

reprezentare (engl. representation) = o idee, un gând, o prezentare a unei informatii bazate pe evaluare sau pe experienta senzorială.

reprezentare interioară (engl. internal representation) = Tipare informationale semnificative pe care le creăm si le depozităm în mintea noastră, o combinatie de imagini, sunete, senzatii, mirosuri si gusturi.

resurse (engl. resources) = Orice mijloace pe care le putem face să sustină un anumit scop: componenta fiziologică, stările, gândurile, strategiile, experientele, oamenii, evenimentele sau proprietătile.

rezultate (engl. outcomes) = 1. scopurile sau stările dorite pe care aspiră să le obtină o persoană sau o organizatie. 2. un rezultat specific bazat pe descrierea senzorială. 3. Un scop bine conturat care îndeplineste criteriile aferente.

ritmare (engl. pacing) = 1. o metodă folosită de comunicatori pentru a stabili rapid un raport potrivind anumite aspecte ale comportamentului lor cu acelea ale persoanei cu care ei comunică — o potrivire sau o oglindire de comportament. 2. a stabili si a mentine raportarea cu o altă persoană alăturându-ne modelului său asupra lumii, acordându-ne la limbajul folosit de aceasta, la crezurile, valorile, experienta sa curentă etc.; aspect crucial pentru stabilirea raportării.

semnale (engl. cues) = informatiile care ne furnizează indicii referitoare la structura subiectivă a unei alte persoane, cum ar fi: semnalele de accesare vizuală, predicatele, pozitia corpului, gesturile, tonul vocii, tonalitatea, etc.

semnale de accesare vizuală (engl. eye accessing cues) = miscări ale ochilor în diverse directii, indicând o gândire (procesare) de tip vizual, auditiv sau kinestezic. semnale de accesare accessing cues 1. Comportamente subtile care vor ajuta atât la a declansa, cât si la a indica sistemul de reprezentare pe care îl foloseste o persoană pentru a gândi. Exemple tipice de indicii de accesare includ miscările ochilor, intonatia si ritmul vocii, postura corpului, gesturile si modurile de respiratie. 2. Modul în care ne folosim componenta fiziologică si neuronală prin intermediul respiratiei, pozitiei corpului, gesturilor si miscărilor oculare pentru a accesa anumite stări si moduri de a gândi. Toate acestea pot fi observate si de către ceilalti.

sinestezie (engl. synesthesia) = 1. procesul de suprapunere dintre sistemele de reprezentare caracterizate de fenomene precum circuite văz-simt, în care o persoană derivă senzatii din ceea ce vede, sau precum circuite auz-simt, în care o persoană obtine senzatii de la ceea ce aude. Oricare două modalităti senzoriale pot fi conectate. 2. o stare de “întreg” aferentă experientei senzoriale prin intermediul a două sau mai multe modalităti, o legătură automată între un sistem de reprezentare si altul. De exemplu, o sinestezie de tipul V-K poate să implice perceperea cuvintelor sau a sunetelor ca fiind colorate.

sistem de reprezentare primar (engl. representational system primacy) = atunci când un individ foloseste în mod sistematic un simt în detrimentul altor simturi pentru a-si procesa si organiza experientele. Sistemul de reprezentare principal va determina multe trăsături de personalitate, precum si capabilităti/capacităti/abilităti/aptitudini de învătare.

sistem preferat (engl. prefered system) = sistemul de reprezentare care este folosit în mod obisnuit de către o persoană în gândire si în organizarea experientelor.

sistem de reprezentare (engl. representational system) = 1. cele cinci simturi: văzul, auzul, tactilul, olfactivul si gustul. 2. modul în care codificăm mental informatia folosind sistemele senzoriale: vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv si gustativ.

stare (engl. state) = 1. totalitatea conditiilor fizice si mentale în desfăsurare din care provin actiunile unei persoane. 2. fenomen holistic ce cuprinde ansamblul minte-corp-emotii, dispozitie, conditie emotională; suma totală a tuturor proceselor fizice si neuronale experimentate de o fiintă umană la un anumit moment dat.

stare plină de resurse (engl. resourceful state) = ansamblul experientei neuro-fizice atunci când persoana se simte plină de resurse.

stări primare (engl. primary states) = descriu acele stări de constiintă aferente experientelor noastre asupra lumii exterioare de nivel primar.

stergere – omisiune (engl. deletion) = partea lipsă a unei experiente, fie din punct de vedere lingvistic, fie din cel al reprezentării.

strategie (engl. strategy) = 1. un set de etape mentale si comportamentale explicite folosite pentru a obtine un rezultat specific. În NLP, cel mai important aspect al unei strategii îl reprezintă sistemele de reprezentare folosite pentru a executa pasii specifici. 2. o succesiune de moduri de a ne gândi si de a ne comporta pentru a obtine un anumit rezultat sau pentru a crea o anumită experientă; structura subiectivitătii ordonată în cadrul modelului linear TOTE.

structură de bază (engl. hard wire) = factor având o bază neurologică, conexiunile neuronale formate în principal pe parcursul gestatiei, componentă similară cu partea hard a unui calculator.

structura de suprafată = cuvintele sau limbajul folosit pentru a descrie sau a simboliza reprezentările senzoriale primare efective înmagazinate în creier.

structură profundă (engl. deep structure) = hărtile senzoriale (atât constiente, cât si inconstiente) pe care oamenii le folosesc pentru a-si organiza si ghida comportamentele.

sub-modalităti (engl. sub-modalities) = 1. calităti senzoriale speciale percepute de fiecare dintre simturi. De exemplu, sub-modalitătile vizuale includ culoarea, forma, miscarea, strălucirea, adâncimea etc.; sub-modalitătile auditive includ volumul, intensitatea, tempoul etc.; sub-modalitătile kinestezice includ presiunea, temperatura, textura, localizarea etc. 2. distinctiile pe care le facem în cadrul fiecărui sistem de reprezentare, caracteristicile reprezentărilor noastre interioare.

substantive nespecificate (engl. unspecified nouns) = substantive care nu specifică la cine sau la ce se referă.

T.O.T.E. (engl. T.O.T.E.) =dezvoltat de Miller, Galanter si Pribram, termenul defineste secventa Test-Operare-Test-Evacuare, care descrie circuitul de bază al răspunsului folosit pentru a ghida toate comportamentele.

translatare (engl. translating) = procesul de reformulare a unei fraze înlocuind predicatele specifice unui sistem de reprezentare în predicate corespunzătoare altui sistem.

uptime (engl. uptime) = o stare în cazul căreia atentia si simturile sunt directionate în exterior, către mediul înconjurător, toate canalele senzoriale sunt deschise si în alertă.

utilizare (engl. utilisation) = o tehnică în care o secventă de strategie specifică sau un tipar de comportament este ritmat sau potrivit pentru a influenta răspunsul altcuiva. valoare value Ce este important pentru noi într-un anumit context. Valorile noastre (criteriile) sunt ceea ce ne motivează în viată. Toate strategiile motivationale au o componentă kinestezică.

variatia necesară (engl. requisite variety) = flexibilitate în gândire, în perceperea emotiilor, în vorbire, comportament; persoana care dă dovadă de cea mai mare flexibilitate de comportament controlează actul comunicării; legea variatiei necesare.

verbe nespecificate (engl. unspecified verbs) = verbe care nu descriu specificul actiunii, cum a fost aceasta realizată; adverbul a fost sters.

vizual (engl. visual) = 1. referitor la văz sau simtul văzului. 2. a vedea, a-si imagina, sistemul de reprezentare al vederii.

vizualizare (engl. visualisation) = procesul de a vedea imagini cu ochii mintii.

Bibliografie

Glosar de termeni folositi in NLP (programarea neuro – lingvistica) este un material oferit de Editura Vidia si care se regaseste inserat in:

  • Michael Hall: Manualul de utilizare a creierului, Editura Vidia – Colectia NLP, Bucuresti 2008,
  • Richard Bandler: Vremea Schimbarii, Editura Vidia– Colectia NLP, Bucuresti 2008,
  • Robert Dilts: Strategii de Geniu vol. I – III, Editura Vidia – Colectia NLP, Bucuresti 2008,
  • Robert Dilts: Bazele NLP (Programarii Neuro – Lingvistice), Editura Vidia– Colectia NLP, Bucuresti 2008,
  • Robert Dilts: Schimbarea sistemului de crezuri cu ajutorul NLP (Programarii Neuro – Lingvisitce), Editura Vidia– Colectia NLP, Bucuresti 2008.

 

In multe momente ale propriei existente, oamenii spun expresii de genul: “nu mai pot, nu mai am energie sa merg mai departe”. Desi poporul roman a fost inzestrat cu multe proverbe paguboase, exista si unul neplacut de real: “sa nu-i dea Dumnezeu omului cate poate duce”.

Adica mai mereu se poate si mai rau. Dar si mai bine! In copilarie erau bancuri cu Bula care sarea 99 de garduri si pentru ca “nu mai putea” sari inca unul a hotarat sa o ia inapoi. :)

Intotdeauna m-au fascinat intrebarile celor mici: ”cum adica nu se poate?” . Auzeam zi de zi la scoala “sfaturi” de genul: “nu e bine”, “nu e frumos” sau “n-ai voie”. Aproape ca ajunsesem sa cred ca lumea e un mare tarc de oi.

Si asta e cel mai mare delict al unei societati. Sa introduca limite acolo unde infinitul ar trebui sa domneasca. Acolo unde imaginatia ar trebui sa aiba drept legal de monopol. Ne intrebam apoi de ce avem probleme in relatii? De ce avem impresia ca meritam sa fim iubiti doar daca facem lucrurile care se asteapta de la noi?

 

De la tigla la creion 

 

Practicantii de arte martiale culeg aplauzele unor sali pline de spectatori atunci cand sparg cate 5 tigle odata. Nu sunt neaparat cei mai voinici oameni din lume, sau oricum, nu toti dintre ei. Nu sunt neaparat mai destepti decat altii. Nici cu mai multi bani. Nu au avut mai mult noroc in viata si nu au avut un destin care sa ii fereasca de napaste. Sunt doar oameni care au inteles ca e mai bine sa transpiri la antrenamente pentru a putea fi cineva atunci cand toate blitzurile sunt pe tine.

Ai un vis si trebuie sa il protejezi. Chiar si de momentele in care tu insuti/insati il ataci. Mai ales atunci. Pentru ca nimeni, dar absolut nimeni nu are dreptul sa iti spuna ce esti si ce nu esti in stare sa faci. Nici macar tu! Exista o portiune de divin in fiecare dintre noi. Acolo palpaie usor dorinta de a face ceva ce nu s-a mai facut. Si de a lasa in urma ta o dara in memoria celor care te-au intalnit.

In trainingurile de vanzari si nu numai exista un exercitiu cu scopuri precise: depasirea barierelor mentale si atingerea obiectivelor. Mai precis, trebuie sa rupi in bucati un creion cu ajutorul unui deget. Atat. Il spargi, il lasi intins pe jos si apoi pleci acasa! Asta trebuie sa faci de fapt si in realitate. Sa invingi un creion.

 

Ovidiu Miron

www.empower.ro

Now this is gonna be a little difficult, so stay with me.

How much does your life weigh?
Imagine for a second that you’re carrying a backpack.
I want you to feel the straps on your shoulders. Feel them?

I want you to pack it with all the stuff that you have in your life.
You start with the little things.
Things on shelves, in the drawers, the knickknacks, collectibles.
Feel the weight it all adds up.

Then you start adding larger stuff.
Clothes, tabletop appliances, lamps, linens, your TV.
The backpack should be getting pretty heavy now.

You go bigger.
Your couch, your bed, your kitchen table, stuff it all in there.
Your car, get it in there.
Your home, whether it’s a studio apartment or a two-bedroom house.
I want you to stuff it all into that backpack.

Now try to walk. It’s kinda hard, isn’t it?
This is what we do to ourselves on a daily basis:
we weigh ourselves down til we can’t even move
and make no mistake; moving is living

Now, I’m gonna set that backpack on fire.
What do you wanna take out of it?
Photos? Photos are for people who can’t remember.
Drink some ginkgo and let the photos burn.

In fact let everything burn and imagine waking up tomorrow with nothing.
It’s kinda exhilarating, isn’t it?

This is how I start everyday of my life.

You have a new backpack.
Now this time, I want you to fill it with people
Start with casual acquaintances, friends of friends, folks around the office.

And then you move into the people you trust with your most intimate secrets.
Your cousins, your aunts, your uncles. Your brothers, your sisters, your parents.
And finally your husband, your wife, your boyfriend, your girlfriend.

Get them into that backpack.
Don’t worry I’m not gonna ask you to light it on fire.
Feel the weight of that bag.
Make no mistake your relationships are the heaviest components in your life.

Feel the straps cutting into your shoulders.
All those negotiations and arguments and secrets, the compromises.
You need to carry all that weight.
Then you set that bag down.

Some animals were meant to carry each other to live symbiotically for a lifetime.
Star-crossed lovers, monogamous swans.
We are not those animals.

The slower we move, the faster we die.
We are not swans, We’re sharks.

Limitless (2011)

Eddie Mora (Bradley Cooper) este un scriitor ratat, obişnuit să îşi contempleze în fiecare zi eşecul. Din ziua în care iubita îi dă papucii, faptul că nu are niciun viitor devine o certitudine. Însă, lucrurile iau o întorsătură neaşteptată atunci când un vechi prieten îi oferă un drog sintetic – NZT. Orice om normal îşi foloseşte doar 20% din capacitatea creierului, dar substanţa experimentală îi permite lui Eddie să îl folosească 100%. Dintr-o dată i se deschide apetitul pentru cultură, reuşeşte să îşi scrie cartea în doar 4 zile şi matematica devine un hobby folositor. Toate lucrurile pe care le-a auzit sau le-a citit, informaţiile pe care le-a acumulat în timp prind contur şi încep instantaneu să se organizeze în mintea sa.

%d bloggers like this: